Farm to Fork

E un Bistro care s-a deschis anul trecut în Cluj-Napoca și de care am aflat, spre rușinea mea, doar săptămâna trecută. Farm to Fork e, de fapt, un altfel de Bistro. Construit pe o idee pe care vreau să ajung s-o aplic și-n viața mea, cândva.

Și anume, toate ingredientele sunt cumpărate de la țărani – 98% dintre ele chiar din județul Cluj. Diana, omul care a gândit acest concept de restaurant, a tras mult și din greu să găsească printre localnici oameni capabili să-i livreze ingrediente la o calitate constantă, dar iată, a găsit. Acum, o să aibă de tras din greu să-i convingă pe oameni că o carne de vită crescută în casa omului are alt gust decât carnea vitei crescute industrial.

Dar eu sper tare să-i reușească și asta. Pentru că, pe lângă faptul că locul e amenajat foarte prietenos, de-ți vine să nu mai pleci, pe lângă faptul că mâncarea (cel puțin ce-am gustat eu) e aparte de gustoasă, are și-un meniu capabil să provoace pofte chinuitoare oricărui gurmand sau gourmet – supă de coadă de bou, ciorbă de ied, prepeliță, ruladă de iepure, tocăniță de limbi și fudulii de rață (adică de rățoi, firește) și-o mulțime de alte mâncăruri care nu se găsesc în orice restaurant.

Până mai ajung să testez și restul meniului, vă spun cu siguranță că n-o vă pară rău dacă le treceți pragul. Sunt pe str. 21 decembrie 1989, nr. 100 (imediat după Banca Transilvania)

5

 

Obiceiuri sănătoase. Azi, vinul.

Relația mea cu vinul e veche și năbădăioasă. Ne-am cunoscut cu mai bine de 10 ani în urmă, pe vremea când făceam cu Cezar revista Connaisseur (azi, Vinul.ro, print și online). Ne-am iubit, am petrecut nenumărate seri și degustări împreună. Apoi a fost cât pe ce să oficializăm relația noastră, când am început să merg la cursuri de degustător. Nu le-am terminat, din motive neimportante, așa că ne-am cam despărțit.

Am crezut, totuși, că știu multe despre vin. Până aseară, când, la invitația TVdece-ilor, am mers la o degustare (mai mult un demo) ținută de Ioana, ca parte din campania “Obiceiuri sănătoase” susținută de Activia. Ca fapt divers, doresc să știți că Ioana e doctor în vinuri. De-adevăratelea, cu patalama, cum s-ar zice – doctor. Ioana știe totul despre vin. Aseară, la degustare, au participat o mână de oameni (să tot fi fost vreo 20) iar Ioana a avut răspuns la absolut orice întrebare i s-a pus.

Să asculți un om foarte priceput și foarte pasionat vorbind despre vin e ca într-o poveste.

Consumul moderat de vin are multiple beneficii pentru sănătate. Tot așa cum consumul exagerat de vin dăunează grav. Eu, de exemplu, nu știam că de la consumul exagerat de vin faci mai repede ciroză decât de la tărie. Aseară am aflat, tot așa cum am aflat că-i foarte sănătos ca, după o masă grea (cu grăsimi și altele) să bei un pahar de vin roșu (nu 10, doar unul).

Degustare "Vinul ca obicei sanatos" by www.artvinium.com – #obiceiurisanatoase

Premiile de excelența Vinul.ro

Zilele trecute (mai exact între 2 și 4 noiembrie) a avut loc o nouă ediția a Premiilor de Excelență Vinul.ro. A 3-a, mai exact.

24 de degustători din 8 țări au evaluat peste 330 de vinuri disponibile pe piața din România și au acordat 2 Mari Medalii de Aur, 40 de medalii de Aur și 60 de Medalii de Argint, în cadrul celei de-a treia ediție a Premiilor de Excelență Vinul.Ro, eveniment desfășurat la Arenele BNR

Ce-mi place mie la acest concurs internațional: în primul rând, doar o parte dintre vinuri sunt aduse de producători/importatori. Cealaltă parte e cumpărată de organizatori de pe rafturile magazinelor. Și îmi place pentru că se mai întâmplă uneori ca un vin pe care ți-l oferă un producător la degustare să fie mult, mult mai bun decât același vin cumpărat din magazin. În al doilea rând, faptul că vinurile sunt împărțite pe paliere de preț – nu se compară vinuri de 3 euro cu vinuri de 30 de euro. (știu, așa se obișnuiește la majoritatea competițiilor serioase, dar îmi place că și aici e la fel)

Lista completă a vinurilor medaliate poate fi consultată aici.

Klausen Burger

notă: acesta NU este un advertorial. pur și simplu am găsit un loc foarte fain și mă gândesc c-ar fi bine să-l știe și alții. Așa, ca să fie limpede.

În Cluj-Napoca apar berăriile într-o veselie. Fabrica de Bere Ursus, Ludwig Bavarian Bierhouse, Klausen Burger și-or mai fi. Când zic că apar într-o veselie, mă refer la faptul că acum un an nu era nici una dintre astea (sau nu știu eu să fi fost).

De Fabrica de Bere v-am povestit, la Ludwig n-am ajuns încă. Azi vă povestesc de Klausen Burger.

Decorul

E genul ăla de loc în care simți că aparții din momentul în care intri. Dacă ai norocul să te întâmpine și-o Cristină zâmbitoare, ești cumva fermecat pe loc și chiar nu-ți mai vine să pleci. Niciodată.

Klausen Burger are o sală mare și foarte, dar foarte aerisită. Adică oriunde ai sta, n-ai impresia că esti prea aproape de masa de alături. Ceea ce pentru mine e mare lucruri. În sala asta intră cam 150 de persoane, lejer. Au și-o scenă, unde din când în când sunt concerte.

Oamenii de-acolo se pregătesc să lanseze propria lor bere, pentru care încă n-au primit ok-ul de la autorități – dar înțeleg că nu mai durează mult, eu unul abia o aștept.

Servirea

De 10, sincer. Sau cel puțin așa am avut eu noroc să fie în cele două dăți în care i-am vizitat. În plus, au o chestie tare faină – poți bea bere din halba ta personală. Adică o aduci, o lași aici și doar tu bei din ea. Între două vizite, halba ta stă închisă într-un dulap.

(a mea e, evident, aia cu stema Serbiei)

Nu sunt foarte multe beri la Klausen Burger (am numărat 18 sortimente) dar sunt berile potrivite. Eu mă bucur la Bavaria la halbă și la Holsten nefiltrată.

A, și au niște biscuiți simpatici 🙂

Mâncarea

Ca să treci prin tot meniul, trebuie să vii de multe ori, că-i stufos, nu glumă. Și nu pentru oameni care țin diete sau care trag de colesterol în jos (mă rog, au și salate, dar eu le-am ignorat). Noi ne-am comandat mai multe, după cum urmează:

Jacket Potatoes & 3 sausages (550 g)

Mix Bavarez (1100 g)

Piept de pui cu sos de bere (550 g) – poză făcută de măiastrul Palatkas

3 feluri de mâncare, 4 oameni extrem de încântați. Sosul ăla de bere de pe pui este pur și simplu de neuitat.

Au mai fost și niște coaste, da’ nu prea ne-au impresionat, așa că nu vi le povestesc. A, și v-am arătat gramajele ca să vedeți că-s porții pentru oameni foarte serioși 🙂

Prețuri ? Păi… o Holsten nefiltrată e 6 lei. Mix-ul Bavarez e 37 de lei, dar e pentru două persoane. Cartofii cu 3 feluri de cârnați sunt 19 lei, la fel și puiul cu sos de bere. Una peste alta, super decent – desigur, părerea mea.

Klausen Burger e un loc frumos, în care o să-mi petrec, probabil, multe seri – când o să am ocazia. Și vă recomand să-l încercați, că oamenii de-acolo chiar încearcă să fie bine.

PS: ar trebui să încep să-mi fac un sistem de punctaj, ceva de genu’ “5 crivăți e perfect, 1 crivăț e nașpa” – că prea scriu de cârciumi în ultima vreme 🙂

Redescoperă România culinară

Ceea ce fac acum se numește shameless selfpromotion. Dar, ca circumstanță atenuantă – o fac foarte rar, doar când cred că merită 🙂

Am postat azi pe Ebucătăria un articol… o trecere în revistă, de fapt, a câtorva restaurante senzaționale pe care le-am descoperit în Redescoperă România. Și a câtorva mâncăruri de care îmi voi aminti mereu cu drag. Îl puteți citi aici.

Îmi doresc să vă fi de folos, în caz că ajungeți să vă plimbați prin zonele prin care ne-am plimbat și noi.

Redescoperă România este un proiect Petrom, susÅ£inut de BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 ÅŸi Muzeul National al Taranului Roman.

Cum mâncăm sănătos ?

Îi o întrebare pe care eu, cel puțin, mi-o pun des, mai ales că mă ocup cu ce mă ocup. Îi o întrebare pe care cred c-ar trebui să ne-o punem toți. Așa ar fi normal.

Problema majoră nu e cu întrebarea. E cu răspunsul. În vremurile noastre, există niște axiome. Porcul, vita, oaia nu-s tocmai sănătoase. Puiul e ok. Peștele e și mai ok. Să prăjești în ulei e nesănătos. Să prăjești în unt e de-a dreptul criminal. Ouăle în exces nu-s sănătoase. Grăsimile ne fac rău, vânatul ne face rău. De slănină nu mai vorbesc – ne ucide pe nevăzute. Brânza de oaie are colesterol rău. Colesterolul rău ucide. Și laptele are colesterol rău. Se spune că cei din popoarele mediteraneene trăiesc mai mult și fac mai rar boli de inimă, pentru că mănâncă pește, fructe de mare și mult ulei de măsline. Care sunt sănătoase (pe bune, chiar sunt).

Dar nu a fost așa mereu.

În trecut, oamenii mâncau altfel – și trăiau foarte bine. Mâncau vânat, prăjeau liniștiți în unt, consumau brânzeturi foarte grase și lactate. N-aveau iaurt degresat și sarea era extrem de importantă pentru ei (azi se recomandă să evităm excesul de sare, zahăr și grăsimi). Nu țineau cont că ouăle fac praf ficatul și n-aveau mese fără vin.

Chiar, vinul… în ultimii zeci de ani, studiile și cercetătorii au demonstrat clar că vinul roșu – consumat moderat, că nici un exces nu e bun – e foarte sănătos. Că ajută inima, circulația, tensiunea, datorită taninilor pe care-i conține. Însă în 2009 au apărut alte studii și alți cercetători, care au demonstrat că, de fapt, deși face și niște bine, totuși vinul roșu – și orice alt alcool, de altfel – sunt otrăvuri curate. Deși noi știm că ardelenii întâmpină mâncarea lor (care deseori include porc și cu smântână) cu pălincă, și totuși trăiesc bine, mersi, până la vârste înaintate.

Cutumele astea alimentare se tot schimbă, la fiecare câteva zeci de ani. Din diverse interese economice sau de altă natură. Acum știm că porcul e gras și grăsimile fac rău. Acum știm că prăjitul în unt e tare nesănător. Dar acum 200 de ani nu știam asta. Așa cum poate peste 100 de ani, probabil, o să știm cu totul alte lucruri.

O să-mi spuneți că medicina/știința au evoluat, e logic să știm mai mult ca acum 100 de ani – iar eu o să vă spun că e logic să știm mai puțin decât peste 100 de ani, de exemplu.

Știți cum mănâncă sârbii, poporul meu de suflet ? Altfel decât le spun cercetătorii și studiile 🙂

Un ospătar sârb se va uita câș la tine dacă-i ceri pui la grătar. Daca mai și legi două vorbe sârbește, te va întreba “pui ? da’ sunteți bolnav ?“. Pentru că sârbii, atunci când mănâncă, nu țin cont de colesterol, grăsimi și alte prostii. Ei mănâncă așa cum le place. Cu kajmak (un fel de smântână grasă, obținută din lapte de oaie), cu slănină, cu mult porc și vită. Prăjit în ulei, sau în unt. Și totuși, trăiesc până la vârste venerabile – ba chiar sunt și foarte dezvolați. Și sănătoși.

Pentru că la ei nu ajung studiile și cercetătorii. Ei țin cont doar de faptul că mâncarea trebuie să aibă gust. Și atunci, așa o prepară, gustoasă, fără să țină cont de cele mai la modă specificații medicale și științifice.

Specificații care, poate, peste 50 de ani or să fie cu totul și cu totul altele. Singura chestie care mi se pare perfect valabilă de-a lungul istoriei e echilibrul. E bine să mănânci echilibrat, cu de toate. Cu legume, carne, lactate, cereale. Fără să faci exces de unele sau de altele.

e-CookBooks, by Radu Popovici

Sunt un mare fan al lui Radu Popovici de când i-am descoperit cele două site-uri, cel de rețete și cel de condimente, cu mult timp în urmă. Sunt de părere că e de departe cel mai priceput bucătar din online-ul românesc și că toți (cei care ne ocupăm de bloguri culinare) avem câte ceva de învățat de la el. De aceea am fost tare bucuros când a fost de-acord să publice rețete pe eBucătăria.

Acum Radu a lansat (din câte știu, în premieră absolută în România, corectați-mă dacă greșesc) primele cărți digitale culinare. Ele se numesc “Bucătăria Chinezească”, “Bucătăria Indiană”, “Ne jucăm și mâncăm” (rețete pentru copii) și “Salate” (o colecție de 50 de rețete ușoare, rapide și delicioase de salate). Ele sunt în forma unei aplicații descărcabile și conțin glosare de termeni, descrieri ale bucătăriilor etnice și liste de substituenți pentru ingrediente mai greu de găsit. Ca să nu mai zic că TOATE rețetele sunt pozate și explicate pas cu pas.

Cărțile costă doar 4 euro + tva fiecare (mai puțin cea cu salate, care costă 2 euro + tva). Ele pot fi comandate de-aici, iar plata se poate face fie cu card, fie prin SMS. Și există și o ofertă specială, astfel că dacă vă cumpărați toate cele 4 e-CookBooks, veți plăti în total doar 9 euro + TVA.

E poate inutil să vă zic că eu mi le-am descărcat și că în foarte scurt timp o să încerc să gătesc din rețetele lui Radu, iar rezultatele le veți vedea pe eBucătăria.

Și dacă vă pasionează gătitul, eu vă recomand să vi le luați. Cum spuneam la început, de la Radu toți avem ceva de învățat în acest domeniu.

Casa Natural

toate pozele sunt făcute cu Samsung Galaxy S

Când ieși din București spre Brașov, dacă faci un mic ocol pe șoseaua Pipera-Tunari, la numărul 48 se află magazinul Casa Natural.

În care cu mult interes m-am oprit zilele trecute, că de multă vreme mă amenința Maria c-o să vad eu ce chestii faine sunt pe-acolo.

Și sunt, pe cuvânt că sunt. Am găsit acolo tot felul de brânzeturi maturate, cu piper, cu chimen și de multe alte feluri. Am găsti o pastramă de oaie cum numai în Mărginimea Sibiului am mai mâncat. Mai sunt pe-acolo cârnați tăiați cu satârul (carnea nu se toacă la mașină, ci se mărunțește cu satârul). Am găsit un parizer țărănesc care mi-a amintit de copilărie, pentru că n-avea nimic în comun cu mizeriile care se vând azi prin magazine pe post de parizer. Mai sunt acolo și niște cârnați de vită în maț de oaie de care pur și simplu nu te saturi. Tot felul de minuni găsești pe-acolo.

Nu vă mai zic de prăjiturile de casă, care CHIAR sunt de casă (am mâncat niște cornulețe aproape la fel de bune ca cele pe care le face mama).

Mai au oamenii pe-acolo zacuscă, dulcețuri și tot felul de uleiuri (de exemplu, ulei de nucă sau ulei de mărar).

Și mai multe feluri de miere.

A, și am găsit o bere faină, fermentată natural, fără enzime – Bere Trei Stejari.

Mi-a plăcut tare mult magazinul – pe lângă faptul că produsele nu au conservanți sau alte mizerii chimice, e și amenajat foarte fain. Dar cel mai mult mi-a plăcut pasiunea cu care Florian, proprietarul Casei Natural, își prezintă marfa. Omul ăla pur și simplu iubește produsele pe care le vinde. Și bate țara în lung și în lat să găsească oameni care încă fac produse tradiționale și naturale. Adică pe bune, complet naturale.

A, era să uit de sucul de mere. Genial 🙂

Ăsta nu-i un post plătit. Pur și simplu mi-a plăcut foarte tare magazinul și am zis să vi-l recomand. Merită să faceți un drum pe-acolo, dacă sunteți în București.