Mai țineți minte când am oferit eu lumii prima idee a curentului de gândire poptămașiană ?
Dacă da, bravo 10! Eu uitasem total.
Dar mi-am amintit azi, când, după ore întregi de meditat pe subiect și studiat diverse opere ale unor autori, am elaborat o a doua idee a acestui curent pe care simt că nu-l mai apreciem la justa lui valoare, ca la început.
Sunteți pregătiți, da ?
Cu cât au trecut mai mulți ani de la nașterea ta, cu atât ești mai bătrân!
Sigur, dacă aveți contraargumente…
Paula Èšurcaș este o soprană originară din Șmig, jud. Sibiu, lângă Mediaș.Tatăl ei a fost preot, acolo, la Șmig.
Acum niște ani, Paula a plecat în Germania,unde a cântat operă și muzică barocă. Până acum vreo 3 ani, când l-a cunoscut pe Mihai Iliescu – și așa a apărut formația Zmei Trei, din care mai fac parte xilofonistul Oli Bott și basistul Arnulf Ballhorn. Împreună, cântă un stil pe care ei îl numesc Rough Romanian Soul.
Nu mă pricep eu să fac critică de muzică, dar vă pot spune că de trei zile ascult fără pauză piesa asta (știți că dezvolt obsesii muzicale). Piesa e o adaptare a unei poezii de Miron Radu Paraschivescu, din volumul Cântice Èšigănești.
Am ascultat multe piese de-ale lor. Îmi plac tare, iar vocea tipei e senzațională.
Ei bine, acum Zmeitrei vor să înregistreze un album chiar în satul din care vine Paula, sub bagheta producătorului american Ian Brennan (câștigător de premiu Grammy). Pentru a face această ispravă, au nevoie de 22 de mii de euro. Banii vor fi folosiți la: aducerea echipei de producători din California în Transilvania, unde vor sta două săptămâni; apoi, echipa de producători va pleca în Franța, la un studio unde vor mixa înregistrările. Apoi din nou în California, pentru masterizare. Mai e nevoie de făcut efectiv CD-ul, mai sunt și alte cheltuieli.
Așa că oamenii au lansat proiectul pe Kickstarter. Au strâns deja peste 15.000 de euro, mai au 12 zile pentru ceilalți bani (dacă nu îi vor strânge pe toți, nu vor primi nici un ban, așa funcționează Kickstarter).
Eu am donat, pentru că îmi place tare mult muzica lor. Dacă și vouă vă place, hai să-i ajutăm. Donațiile încep de la 10 euro.
Pe site-ul lor găsiți mai multe piese. Au și pagină de facebook.
În ultima mea vizită la Sibiu, Brylu m-a convins să vizitez un restaurant nou deschis folosind un singur cuvânt magic – burgeri. Așa am ajuns la Benjamin, care era deschis la vremea aia de câteva zile.
Și mi-a plăcut. Tare.
Mi-a plăcut încă de la intrare. E tare dischisit și elegant, și dincolo de asta are un sistem de ventilare excepționale. Sunt rare restaurantele în care, la intrare, nu simți nici un fel de miros. Ei bine, la Benjamin nu simți. Nici măcar miros de țigară, deși prima încăpere e salonul de fumători. Dar ventilația aia își face treaba de minune.
Locul are salon de fumători, un salon separat de nefumători, bar și spațiu de joacă pentru copii. Când zic spațiu de joacă pentru copii, nu mă refer la un loc cu niște jucării. Nu, au o cameră mare, cu Nintendo Wii, mese speciale de copii și hostesse care au grijă seara de copii, se joacă cu ei și îi mai și pictează pe față.
Meniul nu-i stufos. Adică n-au doar produse de vită, mai au și diverse aperitive, supe, paste. Dar nu sunt multe produse, ceea ce mi se pare absolut firesc la un restaurant de gen. Carnea de vită folosită este exclusiv Black Angus, este maturată 21 de zile și provine, integral, de la o fermă de pe Valea Hârtibaciului, jud. Sibiu. Ceea ce se simte din plin în gustul felurilor servite. Așa cum se simte și că oamenii folosesc un super cuptor-grill Josper, pe cărbuni, cu temperatură controlabilă și alte minuni. (despre care cei de la Benjamin mi-au zis că e unicat în Transilvania – se poate, nu cunosc)
Masa mea acolo a început cu poate cel mai interesant carpaccio de vită pe care l-am gustat vreodată. Cu felii de vită grosuțe (deși în general sunt subțiri ca foița de țigară), cumva marinate senzațional, fragede de-ți venea să le ungi pe pâine. Plus parmezan, roșii cherry, rucola.
A continuat cu un Texas Cheeseburger. Carne de vită tocată acolo, la ei, bacon, Cheddar, salată, roșii, castraveți murați și rondele de ceapă. Lângă el, un sos Texas și niște cartofi prăjiți într-o formă aparte, cu o adâncitură specială pentru sos.
Și cam atât, că porțiile îs măricele și eu băiat fin. Dar data viitoare când mai ajung trebuie musai să încerc coastele de porc cu rondele de ceapă, arată suficient de bine cât să fac un drum special la Sibiu pentru asta:
Și apoi nu-i de ratat T-bone-ul. Black Angus, făcut la 400 de grade, cu porumb picant (o rețetă a casei) și sparanghel făcut la grill cu rocă vulcanică.
Prețurile sunt absolut decente. Carpaccio, burgerul și niște băuturi aferente au fost pe la 50-60 de lei. Benjamin Steakhouse e în Sibiu, pe str. Xenopol nr. 1. Au pagină de facebook.
Mie mi-a plăcut tare mult și vi-l recomand călduros, așa cum recomand în general locurile în care îmi place să merg. La Benjamin abia aștept să ajung din nou.
Și am să ajung curând, pentru că…
Până săptămâna trecută, județul Gorj era singurul județ din România pe care nu-l vizitasem. Niciodată. Dar ce zic că nu-l vizitasem, nici măcar nu trecusem prin el.
Motiv pentru care am fost un pic uimit, încă de la intrarea în județ. Când vii dinspre Vâlcea, intri într-o mică pădurice, sau poate e doar un grup de copaci, habar n-am. Cânde ieși, e cu totul alt relief, ceea ce e ușor impresionant. Mai ales că în fața ta îs, deodată, munți. Înainte de pădurice nu erau.
Deci fain, dar nu asta-i ideea. Am ajuns pe la Gorj cu scopul de a vizita Domeniul Culcer. De la Dobrița.
Familia Culcer are o istorie mai veche. Atât de veche:
În istoricul familiei se regăsesc nume mari, printre care și o nepoată a lui Nicolae Bălcescu. Acum, de domeniu se ocupă doamna doctor Ana Culcer și fiul său, Marius. Ca idee, doamna Culcer e unul dintre cei mai proeminenți medici neonatologi din România și e un medic uimitor, care-și ține minte pacienții de-acum 20 de ani și care nu doarme noaptea când are vreun prunc cu probleme în grijă.
Domeniul, care astăzi are 28.000 de metri pătrați, aparține familie de multe generații – de pe la 1800. Evident, totul a fost confiscat de comuniști, dar familia a recuperat domeniul și s-a apucat de treabă. După ani de muncă (la propriu, mulți ani de muncit intens), astăzi Marius își primește oaspeții în niște condiții incredibile.
Pentru că, adevăr grăiesc, e unul dintre cele mai frumoase și mai primitoare locuri pe care le-am vizitat în această viață.
Pe Domeniul Culcer se află, lângă conacul vechi al familie (care va fi restaurat și el în următorii ani), o clădire cu 3 camere la parter și 3 apartamente la etaj. Toate sunt foarte mari (unul dintre apartamente are peste 100 de metri pătrați), foarte luminoase, aranjate dichisit și cu multă atenție la detalii. Spre exemplu, eu am un fix cu așternuturile și paturile din hoteluri, pensiuni și alte locuri de cazare. Ei bine, aici sunt fix ce trebuie.
Mai este acolo și o bucătărie de vară, enormă, cu super priveliște. Are un sistem special de geamuri care o pot transforma în terasă vara. E locul perfect de stat la povești până la ore foarte mici din noapte.
În rest, e raiul, nene. Și e un rai bun, unde nu te poți plictisi. Am tras cu arcul (binișor, mă pot mândri – am nimerit câteva săgeți, chiar!), am jucat cu Răzvan tenis de masă până ne-a ieșit pe nas, m-am dat pentru prima oară cu tiroliana – are 120 de metri lungime și, la capăt, are 9 metri înălțime. Este loc de joacă pentru copii, este loc special amenajat pentru foc de tabără. Este loc de plimbat și alergat până nu mai poți. Și e frumos tare.
Și încă se lucrează, zilnic, pe domeniu. Pentru că oamenii au planuri mari. Spre exemplu, acum, când am fost noi, se lucra intens la grajduri și la seră, pentru o experiență agro-turistică perfectă.
Asta ca să nu mai spun de mulțimea de lucruri care se pot face acolo. Se poate face rafting pe Jiu, se pot vizita Cheile Sohodolului, care-s foarte aproape, se pot face excursii la diverse mănăstiri și muzee din zonă.
Și toate astea cu avantajul unor gazde perfecte, care chiar își dau toată silința să-și bucure musafirii. Mulțumesc, Ruxandra și Marius!
Merită din plin să le treceți pragul. E loc de amintiri foarte faine de-acolo.
La ale mele, de exemplu, au contribuit și Oana, Alina și Răzvan, Cetin, Meekuu și Brylynski. Dar și eu la ale lor! 😀
Astăzi, UTOK a lansat o gamă de televizoare compatibile cu televiziunea digitală.
Sunt 6 modele, cu diagonale între 55 și 102 cm.
Televizoarele UTOK dispun de tehnologii LED, rezolutii High Definition si Full HD, conectivitate ce acopera necesitatile fiecarui utilizator, sistem audio 3D Surround si de un design ce se impresionează prin simplitate si rame subtiri, ce permit utilizatorului sa se bucure de continut fara elemente ce distrag atentia.
Prețurile lor oscilează între 699 și 1399 lei. Mai multe detalii găsiți aici
Iar eu, care am fost foarte încântat de telefonul și tableta de la UTOK, cred (ba chiar sunt aproape sigur) că o să-mi iau.
acest articol a fost scris de pe un UTOK i800
În urmă cu câteva zile, oamenii de la Bitdefender au venit cu o idee foarte faină, pe care eu o găsesc extrem de utilă, pentru o mai ușoară colaborare cu bloggerii și publisherii din România. Au lansat o platformă de colaborare.
Lansăm astăzi o platformă de dialog pentru implementarea proiectelor realizate în parteneriat cu bloggerii din România. Compania va furniza resursele necesare implementării campaniilor, prin oferirea de licențe PC, BMS, MAC și pachete cadou Bitdefender, precum și informațiile și expertiza noastră.
Mi se pare un sprijin real pentru cei care au idei de campanii. Ai o idee ? Intri pe portalul de comunicare, lași acolo câteva detalii despre ideea ta și, dacă cei de la Bitdefender agreează ceea ce le propui, dai drumul campaniei.
Fain, simplu, util, bravo 10.
… nu există. E atât de simplu. N-o mai căutați. Nu există.
Politicienii români nu au PIC de coloană vertebrală, nu au nici măcar vagi urme de principialitate. Sunt de gumă.
Dădeam dimineață știrea asta pe vaide.ro. Eram ușor amuzat, mă gândeam că or fi zeci de matracuci ca băiatul ăla.
Mai pe seară, am văzut materialul ăsta din Kamikaze. Mulți dintre noi au trăit în țara asta în ultimii ani, mulți dintre noi își amintesc relațiile cordiale dintre Crin Antonescu și Victor Ponta de până acum vreo 2-3 ani. Toată lumea vede cum se face efectiv preș, ad literam, un fost prim-ministru să salveze un actual prim-ministru (și dacă nu vede toată lumea, sunt detalii aici, în presa iohannist-băsistă, firește)
Dar înainte de toate astea, nu-s nici 10 ani de atunci, A FOST AȘA
via Ica
În doar câțiva ani, s-a trecut de la dușmănie la super prietenie și înapoi la dușmănie. O să se treacă, din nou, la prietenie și apoi la dușmănie și tot așa.
În urmă cu niște ani, relația mea de prietenie cu un om s-a răcit dramatic, pentru că aveam viziuni diferite. Și el, și eu, suntem niște oameni cu coloană. Nu avem viziuni diferite de la an la an, în funcție de interes. Nu. Dar la politicianul român, acest tip de principialitate nu veți găsi.
Pentru că nu are. Parlamentarul român e un om de gumă.
PS: să fie limpede, nu e un articol despre Victor Ponta, el a fost doar un exemplu. Sunt zeci de lideri politici, dacă nu toți, care efectiv sunt de gumă. Politicieni Gumela.
Am reușit să inventez un lucru senzațional, pe care probabil că l-au mai inventat vreo două mii de oameni înaintea mea. Dar, cum ar spune marele filosof pop Velea Alex, mă știți ca pe o rudă, că mă știți de mulți ani – deci cunoașteți că nu mă împiedic eu de detaliile astea, cum ar fi că invenția mea e inventată în fiecare an din anul 815 încoace.
Deci vă veți achiziționa o carafă de 3 litri. Cu capac. Găsiți în multe locuri, costă 15-20 de lei. Noi, românești.
În ea, veți arunca 2 mere feliate. Și 2-3 piersici feliate. Dacă țineți cu orice preț, mai puneți un pic de lămâie sau lime, un pic de mentă. Dar dacă nu țineți musai, nu.
Apoi, aruncați acolo o sticlă de vin alb demisec bun. Dar bun, nene! Un Sâmburești, un Segarcea, un Recaș, un Davino, ce vă place vouă, dar să fie tare bun și demisec. Peste el, tot atâta apă minerală sau sifon.
Mai puneți la vreo 10-15 cuburi de gheață. Lăsați 15-20 de minute să se împrietenească între ele și porniți seara, copii.
După o seară cu o carafă din asta, se prea poate să vă treziți ușor mahmuri, dacă sunteți mai puțin pregătiți pentru viață.
E ok, are Seniorul de Transilvania soluția.
Dacă vă treziți înmăhmuriți, aruncați într-o tigaie unsă bine cu ulei de măsline la vreo 8-10 ouă de prepeliță. Ca pentru ochiuri. Foc mediu spre mic, cu capac peste, după 2 minute le scoateți în farfurie. Un pic de sare, un pic de piper, un pic de cașcaval afumat ras peste ele. Ați păpat, aruncați-vă la 2-3 pahare de prosecco foarte rece. Musai făcut până în ora 11. Dimineața.
Și-o să descoperiți că viața e frumoasă cam orice-ar fi, dă-o-n morții mă-sii!
Acum niște ani, Președintele României a spus că-și va da demisia în 5 minute dacă va fi suspendat.
Niște luni mai târziu, a fost suspendat. Nu și-a dat demisia.
Acum câteva luni, Primul Ministru al României a promis că-și dă demisia dacă va fi urmărit penal.
“Daca se face un dosar in care fata de mine se incepe urmarirea penala, nu am cum sa raman in functia de prim-ministru, sa stau in fiecare dimineata sa dau explicatii cum e cu dosarul. Dar eu sper ca in 2015 nu se schimba guvernele cu mijloace judiciare. Cred acest lucru, ca nu se va intampla”, a spus Ponta. (sursa)
Azi s-a cerut urmărirea sa penală.
Nu și-a dat demisia.
Am avut cu Președintele Iohannis o discuție instituțională extrem de corectă și civilizată! Respect poziția sa publică, dar am fost numit în funcție de Parlamentul României și doar Parlamentul poate să mă demita! (sursa)
Este inutil să mai vorbim de zecile sau sutele de minciuni spuse de oamenii care conduc statul (Hotnews a numărat la un moment dat 55 de minciuni ale Primului Ministru) sau de nivelul de ipocrizie la care trăiesc acești oameni, care cer instant demisia celuilalt pentru o situație penală, dar când e vorba de propria lor situație penală își amintesc o mulțime de circumstanțe atenuante.
Sper să înțelegeți că aici vorbim STRICT de oameni care ocupă cele mai importante funcții din țara asta. Nu de Ponta, nu de Băsescu, ca persoane, ci de ocupanții funcțiilor din fruntea statului. Nu e nici o diferență de doctrină, de partid. Aceste persoane sunt total la fel de lipsite de vreo urmă de moralitate sau de verticalitate. N-au nici măcar vagi urme de respect față de cetățeni sau de rușine.
Nu există nici măcar vagi urme de demnitate. Nu poți fi politician român de vârf și să ai demnitate. Se face un examen genetic la intrarea într-o funcție. Ai demnitate ? Nu ești performant, dă-te dreacu!
Știți vreun politician român care, într-o situație penibilă (penală sau nu) să-și fi dat vreodată demisia, de bună voie ? Nu auto-suspendat și alte tipuri de gargară populistă, nu. Să iasă și să zică – am comis-o, îmi dau demisia, nu mi-a cerut-o nimeni, dar așa cred eu că e normal.
Că eu nu-mi amintesc.
Dar știți vreo țară din UE sau asiatică în care primul ministru să fie urmărit penal și să nu-și dea demisia ?
Că eu nu știu.
foto: dignity via shutterstock
Nu c-ar fi foarte multe, dar la articolul de ieri au fost câteva comentarii care meritau votate.
Așa că am pus sistem de vot la comentarii, thx Vali.
foto: like and dislike via shutterstock
