Mai țineți minte când am oferit eu lumii prima idee a curentului de gândire poptămașiană ?
Dacă da, bravo 10! Eu uitasem total.
Dar mi-am amintit azi, când, după ore întregi de meditat pe subiect și studiat diverse opere ale unor autori, am elaborat o a doua idee a acestui curent pe care simt că nu-l mai apreciem la justa lui valoare, ca la început.
Sunteți pregătiți, da ?
Cu cât au trecut mai mulți ani de la nașterea ta, cu atât ești mai bătrân!
Sigur, dacă aveți contraargumente…
Ieri am început curentul filosofic poptămașian. La el s-au raliat, deja, Cetin, Răzvan, Mădălina, Rezervistul, ChocolateLover și OrangeJuice. Poate și alții, ce știu io…
Plus cei care au comentat, pe ici, pe colo, noua mea pasiune fiind “de chemi calul ori nu-l chemi, el ori vine, ori nu vine” – de geniu, vă zic!
Și având eu starea asta de profunzime, am creat o poezie despre condiția omului în istorie și în univers, în general, dar și despre locul pe care-l ocup eu, cu modestie, în istoria vieților voastre.
Se numește, sugestiv, “EFEMERITATE”
Trece lebedele-n zare
Eu mă uit, ele tot zboare
Bate Crivăț a răcoare
Eu mă uit, ele dispare.
Èšinând cont cât de des îmi apăreau în timeline citate ale domnului Toni Poptămaș (despre presupusa relație de rudenie a domnului cu celebrul cantautor Aurel Tămaș puteți citi o declarație în exclusivitate doar aici) și cât de rar mai apar acum, spre deloc chiar, îndrăznesc să cred că Toni Poptămaș nu mai e la modă.
Asta e. Oameni apar, oameni dispar, numai omu-i trecător, pe pământ rătăcitor. Dă-i la inimă ce cere, astăzi ești, mâine nu ești, nu-i păcat să treacă viața, cu nimic să nu te-alegi ?
În fine, am o ușoară senzație că mă cam îndepărtez de subiect.
Prin dispariția lui din trendurile efemere ale interneților, există posibilitatea să dispară și curentul filosofic lansat de el – să dispară, zic, chiar înainte să fi apărut! Păi vă dați seama ?!
Așa că m-am gândit să contribuim, pentru generațiile viitoare, cu niște gânduri care să respecte această filosofie. Încep eu, cu prima idee a curentului poptămașian, dar vă rog să vă simpteți liberi să contribuiți cu propriile voastre idei.
Pentru că numai împreună vom reuși!
Așadar, atenție sporită:
“În viață e ca-n viață. Uneori ai bucurii, alteori necazuri, iar alteori e doar viață, pur și simplu, fără bucurii sau necazuri”
UPDATE IMPORTANT: o replică senzațională, luată de-aici, pe care doresc s-o păstrez pentru posteritate în acest articol. “De chemi calul ori nu-l chemi, el ori vine ori nu vine!”
