Strada mea chiar e o uliță. Nu e în administrarea Primăriei, e un drum privat, de care evident nu se ocupă nimeni.
Mă miră că nici măcar oamenii care locuiesc pe ea și care dimineața au reale probleme în a ieși cu mașinile din zăpadă nu încearcă s-o curețe – da’ cine-s eu să-i judec, în fond ?
Oricum, azi arăta cam așa:
Automarket a pornit Autovot 2012. Detalii găsiți aici. Anul acesta, concursul are și o latură mai specială – Mașina Bloggerilor.
Pe scurt, Automarket vă invită să votați Mașina Anului, în două secțiuni: mașini accesibile și mașini premium. Mai jos sunt voturile mele.
Și niste explicații:
Citroen C4/DS4 – am văzut un DS4 la Cabral. Vreo 10 minute m-am învârtit pe lângă el. Arată… nervos, mi-ar plăcea să fac o plimbare în diagonala țării cu ea. 🙂
Hyundai Veloster – pentru că e o mașină atipică. Are 2 uși pe-o parte și una singură pe cealaltă parte. E ciudățică rău de tot, dar tocmai asta îmi place la ea.
Jeep Compass – pentru că am avut-o, am condus-o printr-un sfert de Europă și am iubit-o tare mult. E o mașină care nu m-a dezamăgit niciodată, deși am trecut cu ea prin niște munți grei. E o mașină care m-a uns pe suflet.
Audi A6 – A6, A7 și A8 sunt mașini după care mereu întorc capul. Am codus A6 și A8, am fost plimbat cu A7. Sunt mașini de domni. Sunt mașini de cunoscători.
Range Rover Evoque – dacă ar fi un pic mai mare, ar fi categoric următoarea mea mașină. Așa, însă.. rămâne o mașină faină 🙂
Camaro – am mers de mai multe ori cu un Shelby GT 500. De-atunci, American Muscle e, pentru mine, un fel de nivelul următor, la care sper să ajung cât mai curând 🙂
Zic să votați și voi. Aplicația de Facebook e aici și sunt premii mari 🙂
Astăzi, Partidul Popular Dan Diaconescu (să-i spunem PPDD) a anunțat adeziunea cu numărul un milion. Deci, conform spuselor oficiale, PPDD are UN MILION DE MEMBRI. Ok ? (dacă vă veți uita la clip, la minutul 2.51 se face această îndrăzneață afirmație)
Trecem peste imbecilitatea cu “este cel care a fost agresat de jandarmi când protesta pașnic” – aha, deci ăsta era ACEL UNIC om agresat de jandarmi, acum înteleg.
Dar să ne întoarcem la milionul de membri.
Până la începutul acestui an, toate partidele politice au depus la tribunal o listă cu susținătorii, în vederea anului electoral care iată, deja a început în forță.
Cristian Preda a studiat aceste liste. Din câte spune domnia sa într-un articol, în total sunt un pic peste 1,20 milioane de români înscriși în 20 de formațiuni politice. PSD ar avea cei mai mulți membri (un pic peste 400 de mii), urmat de PNL (un pic peste 130 de mii)
Și conform acestor liste – oficiale, depuse la Tribunalul București, da ? – PPDD are undeva la 32 de mii de membri. Să scriem și cu cifre – 32.000.
Mă, io știu că în politică se minte mult. Înteleg să anunți cifre de 2 ori mai mari. De 5 ori mai mari. Hai, fie, treacă de la mine – de 10 ori mai mari. Da’ de 30 de ori mai mari ? Nici pe vremea lui Ceaușescu nu se raportau producții la hectar de 30 de ori mai mari.
Ah, dacă și-ar număra Dan Diaconescu banii cu același talent…
UPDATE: de dragul corectitudinii, o să menționez că în comentariile de la articolul lui Cristian Preda lumea spune c-ar fi numărătoarea din 28 de județe. Nu știu dacă e așa sau nu, dar oricum, merită menționat.
Orașul Sebeș e paradoxal – e un oraș micuț capabil să provoace imense și super enervante blocaje rutiere. Dintr-un motiv simplu – nu are o centură. E un punct esențial în traficul dinspre sud spre nordul Transilvaniei. Dar n-are centură. Să vă spună Cetin cam câte înjurături și-a luat primarul din Sebeș în ultimii ani.
Nu există om care să fi trecut cu mașina prin Sebeș de mai mult de 2-3 ori și să nu-și dorească din tot sufletul o variantă ocolitoare (bine, doresc să vă informez că există și acum o variantă ocolitoare, da’ e așa, pentru oameni ca Doru Panaitescu și pentru mașini ca a lui*)
Ei bine… niște băieți au făcut o piesă rap pentru promovarea centurii Sebeșului. Videoclipul e super fain (se vede mâna lui Edi Schneider), piesa e drăguță, iar ideea mi se pare absolut bestială.
via Cristina
Păreri ?
*) Pentru acel cititor care nu-l știe pe Doru, el este un pasionat de offroad (printre alte lucruri) și deține un Nissan Patrol special preparat pentru terenuri grele.
Mai țineți minte articolul ăsta ? Sau, mai recent, ăsta ?
Azi avem continuarea:
– mi-am aprins o țigară invers. M-am enervat (evident), am aruncat-o, am scos alta din pachet și am aprins-o. Desigur, tot invers.
– i-am zis unui taximetrist “o zi bună și la revedere s-aveți”.
– l-am întrebat pe un prieten o chestie pe mess. Mi-a răspuns, i-am mulțumit. După 15 minute l-am sunat și l-am întrebat… da, aceeași chestie.
– am uitat pentru vreo 3 minute pe ce stradă din orașul Cluj-Napoca locuiesc.
True story, mates.
PS: azi a murit un unicorn. să știți.
În ultimele 4-5 zile, mi-au venit vreo 6 idei de articole pentru blogu’ ăsta.
Pe toate le-am amânat. La unu’ am zis să mă mai documentez, să nu scriu prostii. La altu’ am zis că poate n-am dreptate. La altu’ eram la cafenea, m-am luat cu treaba și-am zis că-l scriu mai târziu. Pe scurt, le-am amânat pe toate din diverse motive.
Între timp, le-au scris alții.
Poate am devenit mai încet, pe măsură ce-am înaintat în vârstă. Sau poate doar am devenit mai leneș.
Da’ una peste alta, bine nu-i.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a publicat azi pe blogul lui un articol foarte dur, fără nume, în care acuză diverse chestii. Nu subiectul articolului mă interesează pe mine, că nu-i treaba mea. Și oricum a fost dezbătută situația în ziare.
Ci faptul că articolul ăla are oarece greșeli de gramatică.
Să fie clar: eu NU am o părere mai proastă despre Alin Tișe pentru că scrie cu greșeli. Cred în spusele lui Camil Petrescu, “scrisul corect e pâinea profesorilor de limba română”. Crede că un fotbalist poate fi bun fotbalist și fără să scrie corect, așa cum un inginer poate fi excepțional și dacă scrie cu greșeli. În egală măsură, cred că un politican poate fi un președinte de Consiliu Județean foarte competent și cu erori gramaticale – că nu-i musai treaba lui să scrie corect. Da’ nu vreau să încep o polemică pe tema asta, este doar ce cred eu și se poate să greșesc fundamental. Nu asta-i ideea.
Am două întrebări, însă.
Prima pentru presa locală. Majoritatea ziarelor locale au preluat bucăți din text, cu tot cu greșeli. Mă.. de ce ? Cât de greu era să se facă un pic de editare pe textul ăla ? Știu că-i mai ușor să dai ctrl+C/ctrl+V, da’ totuși.. dura maxim 5 minute să se facă editarea. Mă rog, fiecare face cum știe mai bine și nu găsesc că-i neapărat grav, dar cred că ține un pic de eticheta fiecărei entități media.
Dar trecem la a doua întrebare.
Pentru echipa lui Alin Tișe, pentru oamenii care lucrează alături de el, că mă îndoiesc foarte, dar foarte tare că ține blogul ăla de unul singur. Mă oameni, doamne și/sau domni, printre voi nu există NIMENI care să știe cum se pun virgulele ? Nu există nimeni căruia să-i pese cum iese omul ăla public pe net ? Cât de greu ar fi să vă pierdeți 5 minute pentru corectură ? Se procedează simplu, Alin Tișe vă trimite textul pe mail, voi îl corectați, îi dați copy/paste pe blog fără greșeli și faceți click pe publish.
Măcar de dragul imaginii lui – și a voastră, care lucrați cu/pentru el. Că dă prost tare, zic.
notă introductivă:
pe scurt, părerea mea despre ce se întâmplă în România se împarte în două: pe de-o parte mă bucur, în continuare, că lumea a ieșit în cadrul unui protest (care sper eu că e) spontan. Arată, cum ziceam, că nu suntem un popor inert. Și Vlad iar are dreptate când spune că lumea protestează spontan după ani de zile, ăsta-i un moment prea important pentru democraÅ£ia noastră ca să fie stricat.
Pe de altă parte, mă întristează foarte tare că în București lucrurile au degenerat. Rău. Mă uitam aseară pe tv-uri și nu înțelegeam neam de ce jandarmii stau și se uită la niște dobitoci care distrug centrul Capitalei, fără să intervină, fără să-i alunge. Nașu’ Roșca are o teorie – și Nașu’ Roșca se pricepe. Eu n-am idee ce-a fost acolo, da’ cred în continuare că jandarmii ar fi trebuit să intervină dur în Piața Unirii. Mă întristează că protestele pe care le sper spontane din toată țara îs acoperite atât de ușor de mizeriile câtorva demenți.
Pe de altă parte, am văzut azi pe Realitatea povestea unui băiat RUPT, efectiv, în bătaie de jandarmi (imaginile sunt destul de dure, ca să știți). Toți cei din jurul lui spun că baiatu’ ăla nu făcea nimic rău. Cum spuneam, lucrurile au degenerat (de ambele părți) și au acoperit total, sau aproape total faptul că oamenii normali la cap au ieșit în stradă, pentru prima oară pe bune după foarte, foarte mulți ani.
Bun. Acum să facem un exercițiu de imaginație, plecând de la o premiză concretă – și pe cuvânt că nu e o glumă.
Cei care au prins anii ’90 își amintesc, poate, că atunci când scutierii înaintau către manifestanți, băteau ritmic în scuturi cu bastoanele. Foarte sincronizați, efectul era intens. Acum am văzut un clip (chiar nu mai știu unde) de-aseară, cu jandarmii bătând aiurea și dezlânat în scuturi. Foarte slab.
Și mă gândeam – vă dați seama cum ar fi dacă ar băga în fața manifestanților (mă refer la ăia violenți, evident) 2-3 regine* înaintând încet și urlând prin difuzoare, la maxim, Fear of the dark ? iar în spate să fie scutieri mulți care bat ritmul în scuturi.
Cine ar mai sta în fața lor ? Toți ar zice “ăștia au luat-o complet razna”, ar lăsa bolovanii și Molotoavele și-ar fugi care încotro.
Părerea mea
*reginele sunt acele autospeciale de intervenție albastre, dotate pentru intervenții în cazul mitingurilor. Adică astea.
Dragi brăileni, anunțul meu nu are legătură cu faptul că s-ar putea să rămâneți fără președinte de Consiliu Județean înainte de vreme (ni, mă, că nu doar la Cluj e nasol!).
Nu, anunțul meu e de bine.
Dacă aveți amintiri faine de pe vremea televizoarelor Telecolor și Diamant, ei bine, Fundația Fiii Brăilei face un concurs la care puteți câștiga (prin tragere la sorți) un LCD Sony de 81 cm. Și e foarte simplu, trebuie doar să trimiteți un mail. Și să aveți domiciliul în Brăila, cum s-ar zice.
Detaliile sunt aici, pe facebook.
Eu nu sunt foarte bine informat în legătură cu povestea cu Arafat. Nu citesc presă de ani buni, nu am TV tot de ani buni. Nu sunt un cetățean bun.
Nefiind bine informat, habar n-am a) care-i povestea, b) cine are dreptate, c) de ce iese lumea în stradă, câtă vreme până și eu (așa prost informat cum mă aflu) m-am prins că proiectul ăla de lege a sănătății n-are, practic, nici o legătură cu SMURD-ul creat de doctorul Raed Arafat. Deci nu era amenințat nici distinsul doctor, nici SMURD-ul de la Tg. Mureș, nici măcar SMURD-ul aflat sub coordonarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență, ăla de-l vedem prin marile orașe, și care are în comun cu SMURD-ul lui Arafat doar numele.
Și totuși lumea iese în stradă să-l apere, deși chiar nu văd să-l amenințe cineva sau ceva. Da’ repet, nu cunosc detalii, nu-mi dau cu părerea.
Mă bucură însă foarte tare să văd că lumea se manifestă. Chiar dacă – vorbesc din punctul meu de vedere – motivul pentru care iese lumea e fals și inexistent, la o adică.
Mă bucură dintr-un motiv foarte simplu: îmi arată că poporu’ ăsta (sau mă rog, bucățele din el) nu-i complet inert. Zilele trecute povesteam cu un prieten pe tema asta. Și eu susțineam sus și tare că românu’ de azi n-ar ieși în stradă pentru mai nimic. Are bere ieftină la PET și multe canale TV ? Păi de ce să ieși în frig, nene, vrei să faci emenangită ?
M-am înșelat, uite că românii (niște români, de fapt) ies, se motivează, se aprind, nu-s morți în interior. Înțeleg că se protestează la Brașov, Sibiu, București, Timișoara, ieri s-a protestat la Tg. Mureș, zilele trecute la Cluj… Oamenii sunt motivați – de un flame fals, din păcate (repet, din punctul meu de vedere) dar asta arată că, la o adică, sunt motivabili
PS: foarte frumos zice aici Vlad Petreanu: e uluitor cum liderii nu pot anticipa corect de la ce presiune socială în sus cedează cazanul
PPS: dacă aflu că toate mișcările astea sunt organizate de vreun partid, șterg postarea asta și mă pedepsesc prin autoflagelare. Numa’ zic.
