Scrisori de la cititori 1

Am văzut un articol pe Citynews (imediat revin la el) care mi-a reamintit de o idee mai veche de-a mea. Pe vremea cand lucram la ziarul Ziua, primeam tot felul de scrisori năstrușnice de la oameni care aveau tot felul de probleme, majoritatea mentale. Din păcate, am păstrat doar două – dar sunt de top. 🙂

Ideea era să fac o serie cu astfel de scrisori. Știu că mulți dintre voi lucrează sau au lucrat în presă, poate mai aveți astfel de perle strânse pe undeva și mi le puteți trimite. Facem o serie faină, amuzantă, cu scrisori de la cititori.

Articolul Citynews e ăsta, de unde am preluat scrisoarea de mai jos. click pentru mărire, că merită.

PS: când măriți poza, sub poză veți vedea o mică săgeată verde. dacă apăsați pe ea, poza se face și mai mare

Scrisoare-multumire

Despre comentarii

am așa, un fel de dispoziție să scriu posturi cu “despre”. despre comentatori, despre acțiuni auto-motivaționale, despre trafic… chiar și unul despre Muntenegru 🙂

Dat fiind că e noapte și e târziu, mă limitez la comentatori. Un citat din Sebi, cu care sunt perfect de-acord (a se citi și disclaimer-ul)

Comentariile pe acest blog (și pe altele (…) ) sunt un privilegiu și nu un drept. Acesta este blogul meu și eu decid cui îi las comentariile și cui nu. Dacă tu mă înjuri la tine pe blog, eu de ce te-aș lăsa să comentezi la mine? Dacă tu intri la mine pe blog și mă înjuri, de ce ar trebui să-ți las eu comentariul? Ce datorie am față de tine de trebuie să te las să-ți bagi ce vrei tu în ce nu vreau eu? De ce te miri că-ți șterg comentariul atunci când mă jignești?

Experiencing wild beauty

Ne-am întors la Cluj. În ultimele zile pe-acolo accesul la net a fost mai rar, dar și timpul a fost mult mai scurt, așa că n-am apucat să scriu episodul 3. O să scriem însă un fel de ghid de călătorie în Muntenegru, de îndată ce reușim să ne strângem toate pozele și să montăm niște filmări. Până atunci, băgăm intens odihnă, după 2 zile de drum foarte greu (pe care, evident, l-am filmat), după care ne-apucăm să încercăm să rezolvăm nenumăratele probleme care au apărut cât am lipsit.

valuri

La mulți ani

Visurât. Să fii sănătos, vesel și prosper. Și scuze de întârziere, da’ pe-aici timpul are alte valențe 🙂

offtopic – episodul 2 din jurnalul de Muntenegru vine mâine, că azi avem de alergat și filmat

Pozdrav iz Crne Gore

NOTA – nemojte koristiti Google Translate za prevod. Izacice jedno veliko sranje koje ja nisam pisao.

Stigli smo dobro ovde u Budvi. Dosao sam sa Rubenom i sastali smo Mileta i Ramonu. Sve je ok. Put je bio veoma tezak ali je vredeo svaki minut zbog prelepih pogleda.

Naravno prvu stvar u kojoi sam ovde uzivao bila je domaca kuhinja: pljeskavica, cevapi, gambori, lignje, musule…pravo je ovo mesto za svakog velikog gurmana.

Sad smo na terasi i pijemo neka hladna jutarnja piva a zatim idemo na plazu. Danas uzivamo a od sutra pocinjemo raditi
snimamo seriju za ebucataria.ro

Ostavljam vas sad dragi moji – a evo i slika. Citamo se uskoro. 🙂

2

Să n-o omori ?

Pe Citynews am citit o poveste care m-a revoltat maxim. O mamă de doi copii angajează o bonă. O testează vreo lună, îi subliniază insistent că nu are voie să dea în copii sau să vorbească urât, apoi începe să meargă la serviciu.

După niște vreme, observă cum copiii săi încep să se poarte ciudat, ultradefensiv. Copiii au 4 ani, respectiv 2 ani și 10 luni. Andrei și Alexia. Apoi montează o cameră video ascunsă.

Iar vineri, 26.06.2009, am inregistrat aceasta femeie, SPIREA ECATERINA, 55 ani, Dr Taberei, pe care o plateam sa imi ingrijeasca si alinte copii, cum le vorbeste urat tot timpul, tipand in continuu si rastindu-se la ei, cum imi smuceste baiatul si mi-l taraie cativa metri sa il trimita in camera lui, cum ii arunca efectiv pe jos pe gresie pe amandoi ca sa ii puna in genunchi, ” cum i-a zis mama sa faca”, cum il trage de obraz si de urechi pe Andrei, cum ii da un picior Alexiei cand statea in genunchi, dupa ce fusese pedepsita si alte “lucruri interesante”. Cuvinte ca tampiti, nesimtiti, nu sunt sanatosi la minte sunt frecvent intrebuintate.

Eu am toată admirația pentru femeia asta. Pentru felul în care a știut să se abțină s-o calce în picioare pe vaca aia care se cheamă bonă și să meargă la poliție și in general să urmeze calea legală. N-am copii, și tot m-am umplut de revoltă când am văzut ce făcea cu copiii. Dacă erau ai mei, nu cred c-aș fi avut puterea să stau cu aia la povești și să am răbdare să se miște sistemul legal.

Toata lumea ma intreaba cum am putut sa nu o omor in bataie. Le raspund ca, daca o bateam, durerile treceau, daca o omoram, copii mei ramaneau fara mama, asa ca am strans toata puterea si determinarea de care am fost in stare si m-am abtinut pentru a putea sa o dau pe mana justitiei. Si am de gand sa o tarai prin tribunale si sa ii iau toti banii pe care i-a primit in anul acesta si sa reusesc ca macar un post tv sa dea macar unul din momentele in care imi chinuie copii, astfel incat alta mama sa nu o mai lase langa copilul ei. Si poate si fiul ei va afla de ce este in stare mama lui si nu ii va lasa nepotul pe mana.

A, și încă un detaliu:

Bona a avut concediu medical si de odihna platite 100%, in momentul in care plecam cu sotul si copii undeva ii plateam zilele 100%, daca in timpul saptamanii mai intarziam, vineri cand am program mai scurt ii dadeam drumul mai devreme. Am facut tot ce am putut ca sa fie multumita. Masa si sucul si cafeaua nu i-au lipsit niciodata, la fel si cadourile de Paste, Craciun etc.

Noutăți și vești. Sau invers.

1. Colaborarea mea cu Irish & Music Pub a încetat. Teoretic de pe 1 august, da’ practic de mai multă vreme. Din motive de relații interumane greșite. Motiv pentru care vă rog mult, nu-mi mai scrieți pe mail sau pe messenger chestiuni legate de Pub, că nu mai sunt de interes pentru mine și nu le mai pot rezolva.

2. Ebucataria.ro și-a revenit. Am pierdut o mulțime de chestii de pe site, dar o să-l refac. Deocamdată lucrează Ruben la o temă nouă, care o să fie mai potrivită pentru ceea ce vreau să fac cu el. adihadean.ro încă apare ca site atacat, dar și pe acesta l-am mutat și o să-și revină într-o zi două.

3. Apropo de mutat site-uri – noi ne-am mutat la Elvsoft. E acolo un băiat, Cristian Tomoiagă, căruia nu-i pot mulțumi îndeajuns pentru cât efort a depus să fie Crivățu’ mulțumit. Și mai ales pentru răbdarea cu care a stat să-mi explice mie, un atehnic absolut, fiecare prostie întrebată sau cerută. Ore întregi. Fără să se enerveze. Sau mă rog, măcar fără s-o arate. Motiv pentru care am să-i dedic niște lăzi de beri cu prima ocazie.

4. Așa cam în vreo două zile plec spre o țară chiar și mai caldă decât asta, unde vreau să fac un serial (video+text) pentru Ebucataria.ro. Cu rețete și mâncăruri de-acolo, cu oamenii care le fac, cu povestea locurilor prin care trec și multe altele. Tare sper să vă placă, întrucât am tras din greu să pot pleca în această perioadă, care nu e chiar cea mai bună din toate perioadele 🙂

5. Unde merg eu, nu știu cât și cum o să am acces la internet. Așa că să nu vă impacientați – dacă dispar total, mă întorc în 2 săptămâni. 🙂

Bakemono

După cum ați citit la o mulțime de altă lume (că deh, eu n-am avut blog până mai acuși) s-a lansat Bakemono.

Bakemono Publishing and Development (bakemono.ro ) este o companie de publishing online, care generează trei tipuri de site-uri: continut original quality, aplicatíi web-based si mobile web. Este un proiect antreprenorial creat de catre Dorin Boerescu (Godmother, Hyperactive, Agrafa, Tiparituri) si finantat de Daniel Enache (Thousand Tiny Tigers).

Din CA-ul noii companii fac parte oameni unul și unul, între care doi care îmi sunt foarte dragi (deși probabil că ei habar n-au). Așadar, Bakemono e o companie adusă nouă de Dorin Boerescu, Daniel Enache, Bobby Voicu, Andrei Roșca și Viorel Copolovici.

Între proiectele lor se numără cel puțin unul al cărui fan dedicat sunt – pranzuldincaserola.ro – pe lângă convertor.ro – o unealtă pe care o folosesc aproape zilnic – sau eteo.ro