Webstock 7

Pe 26 septembrie va avea loc, la București, cea de-a 7-a ediție a Webstock, cea mai mare conferință de Social Media din România.

Ocazie cu care, pe lângă Conferințele Webstrock, va avea loc și o nouă ediție a Premiilor Webstock. Anul trecut, Prin Transilvania a luat locul 1 la categoria Bloggers Projects, lucru cu care mă mândresc și azi! 😀

Premiile Webstock urmăresc să scoată în față, în fiecare an, cele mai faine proiecte și campanii social media. Așa că, dacă ați avut proiecte sau campanii interesante în ultimul an, vă puteți înscrie aici. Data limită e 1 septembrie.

În competiție pot intra doar proiecte care n-au participat în anii trecuți, iar un proiect poate fi înscris la o singură categorie.

Succes!

 

Universul paralel universului nostru

sau ceva, că m-am tot gândit ce titlu să-i și dau și doar ăsta a apărut

Vă povesteam ieri de ce a fost condamnat Dan Voiculescu – pentru că l-a supărat pe Lorin Fortuna.

Spre uimirea mea, după ce-am publicat acest rezultat al unei ample anchete jurnalistice, am descoperit că multă lume nu știe cine e Lorin Fortuna.

Ei bine, Lorin Fortuna este un domn din Timișoara, fost profesor universitar, care (am auzit, că nu i-am fost student) uneori mai întârzia la cursuri și le spunea studenților că a avut ceva treabă pe Saturn, sau pe Venus, sau pe Marte – mă rog, unde avea el treabă.

Eu sunt un foarte mare fan Lorin Fortuna. Am început să îi studiez învățăturile încă din 2007, când domnul Fortuna statuta cu o claritate de cristal următoarele:

mă proclam eu însumi în calitate de Conducător suprem Dumnezeu-6 al Supremației Multiomniversale nr. 4, în care sunt integrat existențial.

Sper că e LOGIC că, după o astfel de … autoproclamare, să zicem, omul mi-a trezit interesul. Și de-atunci îi urmăresc, cum spuneam, cu mare atenție învățăturile. O mică parte vă arăt și vouă azi. Vă rog să urmăriți cu atenție, că cine știe cum v-o fi de folos în viitor, când veți da nas în nas cu vreun membru al civilizației virtuală peștiliană-cașaloteană, individuală, albastrilă, auditivă, neagresională civilizațional virtual ?

Începem cu un moment mai simplu, în care profesorul explică cum l-a apărat pe Sean Connery. E simplu, tot așa cum l-a blestemat pe Paul Gascoigne!

Apoi, pentru cei mai avansați, povestește de lupta lui din tren cu Bafometos. N-a fost ușor, dar a izbândit.

În fine, asta e pentru cei inițiați. E un clip mai lung, dar schimbă TOTUL! E vorba despre… nu, mai bine vedeți voi înșivă. E vorba de o ticăloșie. Făcută de Creos. În fine.

Am să închei cu două vorbe.

Nutresc un respect absolut sincer moderatorului emisiunii Baricada TV, de la Arad. Nu schițează un zâmbet.

Și mulțumiri celui care a făcut ca aceste lecții de viață paralelă să fie pe youtube – Selo

Și încă ceva, BONUS!

Nu știți voi cine au fost Mihai Eminescu și Corneliu Zelea Codreanu. Vă spune profesorul Fortuna!

ADEVĂRUL despre condamnarea lui Dan Voiculescu!

Azi, Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare, definitiv și irevocabil.

La care se adaugă, via Digi 24:

InstanÅ£a decide CONFISCAREA următoarelor:

– imobilul de 299.000 mp ÅŸi un altul de 220.000 mp pe Strada Gârlei, nr 1B . Aceste sunt terenurile ÅŸi construcÅ£iile ICA

– 3.515.756,4 dolari de la Dan Voiculescu reprezentând chiria încasată de la Romtelecom

– clădirea ÅŸi terenul de la adresa BucureÅŸti-PloieÅŸti nr 25-27, care reprezintă sediul Antena 3

– 2.294.358,2 lei de la Camelia Voiculescu ÅŸi 2.294.358,2 lei de la Corina Voiculescu. Acestea reprezintă contravaloarea acÅ£iunilor la ICA.

– locuinÅ£a situată la adresa Bulevardul Kiseleff, nr 22

DAN VOICULESCU nu mai are voie să deÅ£ină firme în Å£ară ÅŸi străinătate.

Conturile din Å£ară ÅŸi străinătate ale lui Dan Voiculescu au fost date în urmărire.

Dan Voiculescu nu mai are dreptul de a vota.

 

Ok. Acum circulă tot felul de teorii. Că Voiculescu a fost condamnat pentru că e / a fost securist. Că a fost condamnat pentru că și-a băgat dracul Băsescu coada. Că a cumpărat un teren, cu clădirile de pe el, în valoare de 60 de milioane de euro, cu doar 100 de mii de euro. Că e vinovat. Că se încearcă închiderea Antenelor.

Vă spune Seniorul – PROSTII!

Singurul și adevăratul motiv pentru care Dan Voiculescu a fost condamnat este că a supărat pe… cum să zic ? Pe cine nu trebuie!

via Andrei

Un gând optimist despre profesorul Mateuț

Radu Bica, vicele spagar al Consiliului Judetean Cluj, aparat de avocatul Gheorghita Mateut. 5 ani cu executare.

Sorin Apostu, fost primar al Clujului, aparat inca de la prima retinere de Gheorghita Mateut. 4 ani si 6 luni cu executare.

Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, aparat de Gheorghita Mateut. 5 ani cu executare.

Cristian Vasile, inculpat in dosarul Trofeul Calitatii, aparat de avocatul Gheorghita Mateut. 6 ani cu executare.

Costel Casuneanu, milionar de top al Romaniei, aparat de avocatul Gheorghita Mateut – 4 ani cu executare (decizia nu e definitiva)

Dan Voiculescu, om de afaceri si mogul media, aparat de avocatul Gheorghita Mateut – 5 ani cu executare (decizia nu e definitiva).

Așa începe un articol foarte bun al lui Liviu Alexa în Ziar de Cluj

Și e un articol foarte corect, pe care și eu l-am share-uit pe rețelele sociale. Când am auzit prima oară de profesorul Mateuț, mi s-a șoptit că e cel mai bun avocat de Penal din România. Toți anii următori au arătat că n-ar fi chiar așa, omul pierzând procese pe bandă rulantă – mă rog, cel puțin procese mediatizate.

Dar azi, când vedeam cât de frumos mi s-au copt merele, m-a pălit un gând. Dacă, în ciuda acestor eșecuri, omul e totuși foarte bun ?

Ce știm noi ce vorbește el cu condamnații ? Ce le spune ? Ce le promite ? Poate nu le promite libertate, de banii ăia!

Dacă i-a spus lui Radu Bica “e nasol, sper să-ți pot scoate un maxim de 5 ani” – și așa a fost ? Dacă i-a spus lui Sorin Apostu “băh, n-am cu ce să te ajut, dovezile îs nașpa rău, hai că încerc să te rezolv cu maxim 4-5 ani” ?

Sau, cazul de azi, dacă i-o fi spus lui Dan Voiculescu, acum jumătate de deceniu… ceva de genul ăsta:

Dan Voiculescu – Dom’ Profesor, am o problemă, m-ajutați ?

Mateuț – Dom’ Profesor, e nasol. Nu puteți scăpa, dar pot să vă lungesc libertatea cu încă niște ani, e ok ? Prelungesc procesul să vă aranjați apele, altceva n-am ce face.

Mno, dacă el e specialist în asta ?

Sau, o altă ipoteză optimistă, ca să nu fie nevoie să ne gândim că omul a tocat sute de mii de euro ale clienților degeaba: dacă, în realitate, e un super erou al luptei anticorupție ? Cum zice și Liviu:

1800485_1521464898071802_4431731393013645374_n

Da, vreau o tastatură românească!

Eu, pe blog, scriu de ani buni cu diacritice. Dar pe rețelele sociale sau, mai ales, pe messenger (da, sunt ATÂT de bătrân că încă folosesc yahoo messenger și mă mândresc cu asta!) nu prea folosesc, dintr-un motiv foarte simplu. Folosesc multe prescurări care au nevoie de apostrof. Și, puteți râde până poimâine, nu l-am găsit pe inputul de limba română.

Ei bine, am văzut la Dorin în seara asta că un tip pe care-l cheamă Cristi Adam (pe care nu-l cunosc) a inventat o tastatură românească. Care pare să rezolve această problemă.

tastatura romaneasca

Tastatura asta care mi se pare extrem de faină costă 39 de lei. Din păcate, omul n-o poate produce în masă, pentru că trebuie să producă minim 1.000 de bucăți (sau multiplu de 1.000 de bucăți) – și 39.000 lei nu-s o sumă chiar mică. Motiv pentru care acest Cristi Adam a lansat povestea pe un site de kickstarter – Multifinanțare.

Găsiți proiectul aici.

Așa că vă rog, haideți să-l ajutăm să strângă banii. Să avem o tastatură în limba română, să scriem frumos și corect românește, să nu pățim necazuri de la lipsa de diacritice. Să nu scriem tanc în loc de țânc. Să nu scriem laturi în loc de lături, tata în loc de țâță sau mata în loc de mă-ta (că da, mă-ta are cratimă, ce amuzant)

Site-ul lui e aici, puteți vedea toate detaliile.

Tastatura asta are un singur defect – e cu fir. Dar eu sper că omul, dacă se strâng suficient de mulți bani, scoate și o variantă wireless, pe care eu aș cumpăra-o cu orice sumă până în 100 de lei.

Asta e prezentarea. Haideți, îl ajutăm ?

Concurs cu Bitdefender Antivirus 2015

UPDATE – eu am trimis licențele tuturor câștigătorilor. Dacă n-ați primit, verificați în folderele de spam/junk sau dați de veste cumva.

Sunt câțiva ani de când eu folosesc Bitdefender Antivirus pe laptop/desktop. La început, pur și simplu pentru că fratele meu a lucrat, în tinerețea lui, la compania care-l produce. Apoi pentru că mi-a plăcut. Și, mai ales, mi-a plăcut că de la o versiune la alta devenea mai bun. Acum îl am pe tabletă, telefon, laptop și desktop.

Între timp, a devenit atât de bun încât peste 500 de miloane de utilizatori din lume îl folosesc. Ceea ce nu-i chiar de colo, când vorbim de un brand 100% românesc – singura companie cu sediul central în România și cu angajați și parteneri în toată lumea. A devenit atât de bun încât, pentru 3 ani consecutiv, Bitdefender Antivirus a fost declarat cea mai bună soluție de protecție de către PC Mag.

A devenit atât de bun, încât ne protejează în călătoriile noastre Prin Transilvania 😀

romania

Și astăzi se lansează Bitdefender Antivirus 2015.

Cea mai bună protecție împotriva virușilor, cu cel mai impact asupra performanței dispozitivului, după cum spun cei de la AV Test. Se configurează cu un singur click, apoi, pe autopilot, își vede de treabă. Face backup online pentru fotografiile și clipurile personale, are funcția de control parental (foarte faină, puteți seta Bitdefender să-i dea voie copilului pe facebook doar între anumite ore, de exemplu), un modul pentru securizarea plăților online, un modul de optimizare a sistemului care curăță junk-ul de pe hard. Și, preferatul meu, modulul antitheft, care permite localizarea și recuperarea dispozitivului pe hartă și îl poate bloca și șterge.

Și, cu ocazia aceste lansări, ofer 10 licențe Bitdefender Total Security, valabile 1 an, dacă-mi spuneți de ce preferați să aveți device-urile protejate de Bitdefender Antivirus. Mai mult, fiecare câștigător al uneia dintre licențe participă la o tombolă în urma căreia poate câștiga o tabletă Samsung Galaxy Tab4 de 10′

Cum era să scriu o carte

Eu am darul de a abera masiv.

Mă rog, îi zic eu “darul”, oamenii care sunt de față când mă pălește … inspirația, să zicem, nu cred că au aceeași părere.

Spre exemplu, amu-i un an de când eram la Cernat, cu Fermierii Lay’s. Și într-o pauză, eram cu Nicolai și cu fetele de la Lay’s și de la agenție, săteam pe iarba asta, la soare. Ele vorbeau despre ceva profesor (sau profesoară, nu mai știu) de la Psihologie. De care, desigur, nu auzisem niciodată până atunci. Și cum povesteau ele, așa, liniștite, deodată m-a pălit.

Motiv pentru care o jumătate de oră după aia am inventat viața persoanei ăleia din ultimii 25 de ani, inclusiv povești de iubire ale bunicilor. Cu detalii, cu tot. Sigur, cu fiecare pas al povestirii mele, câte-un om din grup își aducea aminte că are ceva de făcut brusc, la final mai eram doar eu pe-acolo, dar ce bine curgea povestea!

Sau, altă dată, la un Cluj Brands Tour, parcă, am început o poveste care s-a întâmplat în 8 septembrie 1984 – încă n-am terminat-o.

În fine, ideea era alta.

Amu-s ceva ani, la un chef, tot așa, am inventat o poveste despre oamenii care erau cu mine. Și râdeam că, la cum aberez, aș putea scrie o carte. Eh, și-a doua zi, când m-am trezit, am început s-o scriu. 11 pagini efectiv dintr-o suflare. Chestii grele, arme, droguri, interlopi, dar și un pic de iubire și dramă, firește. Și-un personaj, Andrei Crivăț, cam dubios, nu prea pricep ce hram poartă.

Ia numai faceți click pe poze, să vedeți…

carte 1 carte 2

 

Bun. 4.000 și ceva de cuvinte încărcate de mister și tensiune, apoi m-am oprit. Și de-atunci, din 2010, am uitat efectiv de povestea asta.

Și mă oftică rău că aș vrea acum s-o duc până la sfârșit, dar efectiv nu-mi amintesc care era firul poveștii. Era ceva c-o iubire, cu niște crime, cu destine schimbate, dar nu mai știu.

Și ultimul rând scris atunci, în 2010, mă confuzează. Este “urmează capitol cu Răzvan”. E vorba de acest Răzvan, dar nu mai știu ce voiam cu el. Știu doar că-i un personaj negativ – el, care-i un copil atât de bun, de fapt!

Planuri

În curând, o să las Clujul pentru alte meleaguri. Știți și voi că mereu plec. Am fost la Temesvar, m-am întors, mă duc să mai încerc ceva, ce-o fi rău în asta ?

Sigur, mă tem de schimbarea asta cum mă tem de moarte. Dar de făcut, am s-o fac, orice-ar fi. Prefer să-mi pară rău c-am făcut-o, decât să-mi pară rău că n-am făcut-o, știți cum zic ?

Cumva, tot în Transilvania merg, că nu-s degeaba Senior de Transilvania. Dar plec dintr-un loc în care am, cu adevărat, mulți prieteni și oameni care chiar țin la mine într-un loc în care am, efectiv, un singur prieten. N-o să fie ușor. Dar, hei, vorba lui Doru – decât să fie ușor, mai bine să fie greu! Păi nu ?

În fine, nu asta-i ideea.

De când aveam 4-5 ani, mi-am dorit să cânt la acordeon. Nu știu de ce naiba mi s-a lipit de suflet instrumentul ăsta de lăutari, dar mi-e drag. Ei bine, pasul 2, după mutare, o să fie ăsta – o să-mi iau acordeon și o să învăț să cânt la el.

Să-mi țineți pumnii, s-ar putea ca mutarea asta să fie cel mai prost lucru pe care l-am făcut vreodată. Dar, în egală măsură, ar putea fi și cel mai bun lucru pe care l-am făcut vreodată. Naiba știe, sper să fie ok, până la urmă.

Om vide.

Crivăț, Senior de Transilvania

După cum bine știe absolut toată lumea, mai puțin cei care nu știu (©), cândva anul trecut, într-un moment de maximă inspirație, pe care îl și consider, deja, unul dintre cele mai bune momente ale mele, m-am autoproclamat Senior de Transilvania, primul de rangul meu. Muhaha!

Originea, de fapt, e alta. Într-o zi, acum vreo 2 ani, râdeam cu Cetin la ideea unei glume mai deșănțate, pe care ne gândeam s-o facem cuiva. Și cum râdeam noi, așa, că niște oameni fără griji ce eram și suntem, deodată mi-a venit în cap ca o lumină, ca o revelație, ca o epifanie. Și-atunci am rostit aceste cuvinte:

Cetin, nu putem face asta. E sub nivelul nostru. Ce naiba, suntem niște seniori în internetul ăsta.

Și-am râs, și-a trecut faza. Bun. Și cu asta în cap, un an mai târziu m-am autoproclamat, cum spuneam, Crivăț, Senior de Transilvania. Am râs eu, au râs prietenii mei, și dacă tot râdeam noi așa bine, am zis să aprofundez un pic lucrurile. Că e fun.

Și mi-am conceput un blazon, realizat absolut perfect de Oana (click pe el, să-l admirați în toată splendoarea lui)

blazon

 

Și-acum am tricouri pictate manual cu blazonul meu, făcute de super fetele de la Tourmaline. Am blazonul în semnătura de la mail, am o brățară pe care-i gravat “Crivăț de Transilvania”, am tot felul de chestii. Și uite așa, o ducem înainte cu Senioria. Mai facem glume între prieteni, mai râdem. Am fost la o doamnă doctor săptămâna trecută, nu ne cunoșteam, a văzut tricoul, i-am explicat, a râs. Am creat veselie și zâmbet în sufletul unui om în maxim 10 minute după ce l-am văzut prima oară. Mi-a plăcut.

Dar încercați să n-o luați prea tare în serios, bine ? Că-i doar o glumă, pe bune.

Încruntați-vă mai puțin, zâmbiți mai mult, viața e scurtă, de ce s-o consumăm supărați, când uite ce bine ne șade să râdem ?