După cum bine știți, eu am darul de a abera fără limită – aberatio in integrum ar fi numele meu latin, dacă n-aș fi dac (nu vă mințesc, inițialele mele sunt D.A.C. și nu, NU voi spune de la ce vine D-ul, deal with it!)
Și mă trezesc așa, câteodată, scoțând din negurile minții mele niște povești care mai de care mai trăsnite și mai șugubețe, de-ajung oamenii să se prindă că de fapt nu-s amuzant, cum cred ei, ci doar razna. Dar această snoavă este absolut reală și nu doar că se întâmplă în realitatea concretă și dură ca oțelul Krupp a României reale, dar se mai întâmplă și fix în zilele noastre.
Ce se-ntâmplă: deci un sătean din Schitu Golești, jud. Argeș, avea necaz pe-o barză. Și pas cu pas, zi de zi, necazul ăsta a devenit din ce în ce mai mare – 21 de ani s-a tot supărat cu barza. Nu știu de ce, nu-i plăcea lui că barza și-a făcut cuib în dreptul casei lui. În fine, după eforturi și insistențe, după un ordin al ministrului Mediului și un aviz al Academiei Române (băi tată!) a venit o echipă de specialiști să ia cuibul berzei cu mare atenție și delicatețe, că de aia ierea specialiști, și să-l mute pe alt stâlp. Întreg, așa cum era inițial, ca să nu streseze biata pasăre. Ca necazul, nici n-au început bine și l-au făcut praf, pentru că l-au scăpat sau ceva. Deci l-au distrus, da ? Au încercat cumva să-l reconstruiască, sigur că nu le-a ieșit, au încropit cevașilea acolo – lasă, nene, merge și-așa.
În acest material video avem bucuria unui dialog absolut halucinant, de români adevărați:
Reporter: Este suficient atât?
Muncitor: Da.
Reporter: Restul cine va construi?
Muncitor: Barza, bineînțeles, că nu pot să îi fac eu cum vrea ea.
Bun, ai zice că e România și-ai merge mai departe, să vezi ce imbecilități mai spun politicienii. Când, deodată, când nimeni nici nu se mai gândea, ce să vezi ?! A venit barza acasă, nene!
Ei, și-abia acum sătenii și-au dat seama de nenorocirea adusă pe capul bietei înaripate. Și dă-i cu plâns, nenică!
Reporter: De ce plângeți, doamnă?
Localnică 1: Mi-e milă de ea.
Reporter: Vă e milă de ea?
Localnică 1: Nu mai are casă.
Știți cum e românul, săritor, da ? Nu te-ar lăsa la greu, nici să-l pici cu ceară, că ești om, că ești fiară, românul face totul ca să fie bine. Și după o matură chibzuință, au găsit și soluția prin care să ajute concret și eficient biata pasăre, confuzată că și-a pierdut căsuța.
Vă rog să nu beți apă sau să nu mâncați, ca să nu vă înecați, da ?
I-au desenat un indicator. Cu cuvinte. Berzei. I-au scris berzei ce să facă.
Aici puteți vedea răvășitoarea poveste.
În cuvintele nemuritoare ale marelui Thor Heyerdahl (parcă), AȘA CEVA NU EXISTĂ!