Inspirat de Dragoș Novac și Denisa, care au stat – bănuiesc – mult timp să compună o listă cu lucruri esențiale despre ei, ca lumea să-i cunoască mai bine, am făcut și eu o listă asemănătare – în week-end am compilat câteva adevăruri publice și cunoscute legate de cine și cum sunt eu.
O găsiți aici. La sfârșit, o să știți tot ce e important despre mine.
Cel mai fain anunț de angajare pe care l-am văzut în ultima vreme îl au triluliștii, aici
nu pricep nimic din ce zic ei pe-acolo, da’ m-am îndoit de râs când am văzut că ei caută Flash Intergalactic Developer sau PHP Samurai Developer care să:
aibă peste 58 ani de experienÅ£ă în Adobe Photoshop
cunoştinţe de XHTML, CSS, ROFLMAO, OMG, LOL, FTW
toate CD-urile Adobe Dreamweaver, Metallica, Robbie Williams …
sau care
ai ninja skillz, (…) ai inventat PHP-ul sau îÅ£i bei în fiecare dimineaÅ£a cafeaua cu ăla care l-a inventat
ÅŸtii HTML, CSS, LOL, ROFLMAO, OMG, FTW
ÅŸtii Javascript ÅŸi Ajax doar pentru că te fac mai fericit
făceai Linux System Administration când erai la grădiniÅ£ă
dar mai tari sunt job description-urile. Dacă e cineva interesat… click 🙂
Multă vreme n-am știut ce să-i răspund Chinezului la leapșa asta cu discursuri politice. Uitasem de ea, de fapt, până azi când, citit blogurile de zi cu zi, am găsit acest post al Laurei.
Acum îți răspund cu maximă convingere, cher Chinois: ACEST discurs politic îmi place. E aproape perfect ca structură, dar mai ales ca intonație, cu pauze făcute fix acolo unde trebuie, cu accentul pus pe cuvintele potrivite. Dar cel mai mult și mai mult îmi place felul simplu, dar direct în care pune problema și în care atinge exact punctele pe care auditoriul (pare să) vrea să le audă. Nu m-au interesat nici o secundă alegerile din State (da, știu, ar fi trebuit să mă intereseze, dar shit happens) dar după acest discurs, aș vota cu Obama fără să clipesc. Și uitând că și pe Băsescu l-am votat din cauza unui discurs (mai exact, din cauza unei fraze dintr-un discurs) și mi-a părut rău după două luni. Dar mă gândesc, totuși, că discursul lui Obama nu e atât de fals ca fraza băsesciană care m-a păcălit.
Ieri dimineață, când ne-am trezit și – implicit – am observat că nu mai dormim, ne uitam noi așa, romantici, pe fereastră (era frumos, cald, senin și soare. “soare” e un lucru extrem de rar pe la noi) și ne-am zis, vorba lu’ Exarhu, hai să mergem să ne luăm un televizor, ceva.
Zis (cu ușurință) și făcut (cu maximă lene), ne ducem noi la Molus (adică la molul numit Polus, ergo Molus), ne despărțim, cum facem de fiecare dată când mergem acolo, spre o mai perfectă armonie în familie și ca să evităm discuțiile tensionate și inutile legate și plecăm fiecare spre cumpărăturile lui. Eu, împreună cu Antonescu (monument de răbdare și stoicism în materie de shopping) o luăm la pas, lejer, în căutare tv-ului perfect. Începem, firesc, c-o pauză de cafea la care ne-am întâlnit cu Groparianu‘ și cu Greuceanu (săracii, ăștia doi taaaaare mai aveau nevoie de cafea în dimineața aia, of of), după care ajungem (prin eliminarea celorlalte magazine) la Media Galaxy. Discuții, chestii, așa se face că tv-ul pe care vreau să-l iau e ultimul, deci mi-l dă jos din raft un nene de-acolo și începe să-l împacheteze. Eu, credul (în prostia mea, firește) mă gândesc că o fi știind el ce face și plec la casă. Omul vine, aduce ză TV, facem garanția, plecăm.
Ajungem acasă, despachetăm, ne prindem că lipsește un șurub. Același șurub pe care nenea de mai sus îl scăpase la împachetare, iar eu (în prostia mea, firește) mi-am imaginat, naiv, că-l va lua de pe jos și-l va pune în cutie. Ei bine… nu, nu-l luase. După care, însă, îî iert instant când mă prind că oamenii sunt ATÂT de simpatici, încât mi-au pus baterii pentru telecomandă, ceea ce mi s-a părut un gest de maximă generozitate și atenție din partea lor.
Evident, telecomanda n-o puseseră. După exact 4 telefoane date la ei (au fost foarte amabili, mi-au zis că dacă mă duc înapoi până la mama naibii, la Molus, de unde tocmai venisem, ei îmi dau imediat șurubu’ lipsă și telecomanda) au receptat cu aplomb sugestia pe care le-am făcut-o (în prostia mea, firește) de a mi le trimite cu taxiul. Mi le-au trimis, taxiul l-am plătit eu, dus-întors, pentru că nu le puteau trimite pur și simplu prin taximetrist, a fost nevoie să se mai și plimbe un băiet de-acolo până în centru’ urbei și înapoi. Molus e, practic, în afara Clujului.
________________________
știu, întâmplarea asta nu e nici prea faină, nici prea interesantă, nici vreo raritate. da’ aveam chef de povești și Raluca doarme, așa că….
Mâine încep nominalizările în cadrul RoBlogFest, cel important eveniment din blogosferă, ajuns la ediția a 3-a.
Jurnal de Noapte este, la această ediție, sponsor al categoriei Cel mai bun blog despre media/advertising
Jurnal de Noapte n-o să devină genul ăla… știți voi… de blog, dar nu mă pot abține să nu vă arăt eticheta de mai jos. Nu știu cât e de veche, eu doar acum am văzut-o, pentru că mi-a trimis-o Raluca.
Reclamă din CJ 24 FUN. Sau 24 FUN, cum s-o fi numind mai nou. (click pentru zoom, cu atenție la cercurile roșii).
LATER EDIT: au apărut niște neclarități, așa că vin cu o lămurire: n-am zis nicăieri că doar în 24 Fun apare reclama de mai jos. De-acolo provine pagina scanată, dar înțeleg că și în alte reviste de profil – de exemplu, Zile și Nopți – reclama apare identic. Nu trebuie nimeni acuzat pentru asta: revistele au preluat macheta de la un client unic responsabil de conținutul ei. În plus, mie mi se pare îndrăzneață și inedită, nu m-aș grăbi s-o critic neapărat.
(post pentru clujeni)
În emisiunea Telepolitica, realizată de Lucian Danciu pe Antena 1 Cluj, vicele Adrian Popa a declarat, ușor surprinzător, că se gândește să nu mai candideze la Primărie din partea PNL, ci la președinția Consiliului Județean, pe vot uninominal. Cum și președintele PNL Cluj, Marius Nicoară, șeful pe linie politică al vicelui, a declarat pentru Ziua de Cluj că va candida fix pe aceeași funcție… se anunță lupte grele.
replicile săptămânii… vorba vine, unele sunt de anul trecut 🙂
Replici funny
Referitor la mutarea Nokia de la Bochum la Jucu, la isteriile create de mutarea asta, Ștefan Vuza, unul dintre cei mai performanți oameni de afaceri din România (și unul dintre cei mai deștepți oameni pe care i-am întâlnit vreodată) spune pentru Clujeanul lucruri perfect adevărate, care se pot aplica în multe alte istorii, de la închiderea unor ediții locale de ziare până la închiderea/mutarea oricărei companii, din orice domeniu.
Spun Ștefan Vuza:
Relocarea fabricii Nokia la Jucu este normală. Este un trend normal. Un manager bun întotdeauna va căuta să maximizeze profitul. El pentru asta e plătit. Faptul că firma a avut un profit mare nu îl opreÅŸte pe el să caute rezultate mai bune, să caute performanÅ£a. Dacă a găsit o posibilitate de a scădea cheltuielile, ocazia nu trebuie ratată. Numai un socialist gândeÅŸte altfel
Ceea ce se întâmplă cu oamenii nu este responsabilitatea companiilor. Omul trebuie să se protejeze singur. E o Å£ară liberă, pot lucra la alte companii. Oamenii trebuie să se obiÅŸnuiască cu gândul că, în prezent, companiile nu angajează pe viaÅ£ă. În urmă cu mulÅ£i ani, preÅŸedintele FranÅ£ei, Francois Mitterrand, le spunea francezilor că vor trebuie să aibă minim patru locuri de muncă până vor ieÅŸi la pensie. Nu poÅ£i să rămâi pe viaÅ£ă la aceeaÅŸi companie, te plictiseÅŸti
În altă ordine de idei, știți știrea aia care a circulat ieri pe online-ul clujean, cum că Nokia va aduce la Jucu muncitori de la Bochum ? Ei bine, nu-i adevărată. “Chiar credeti ca ar fi interesati?“
