Cu ocazia #princlujulmeu (despre care o să scriu în scurt timp – a fost poate cel mai fain uichend din ultima vreme), Maka mi-a făcut cadou acest tricou, pe care am să-l port cu multă bucurie și mândrie.
Pentru tinerii mai stupizi ai zilelor noastre, care înțeleg mai greu cum e cu bunul simț.
1. Să presupunem că ajungi, neinvitat, desigur, la o întâlnire a unor oameni. Cunoști vreo doi, pe ceilalți nu-i cunoști, ei nu te cunosc. Oamenii ăia au fost invitați acolo de cineva și se simt ok. Dacă vezi că TOÈšI cei pe care nu-i cunoști te ignoră, ești jenant dacă începi să te bagi în seamă. Dacă totuși te bagi în seamă și oamenii ăia tot te ignoră, ești și mai jenant dacă insiști, trăgându-i de mânecă. Da’ ești MAXIM de jenant când, după ce te-ai plictisit să nu te bage lumea în seamă, să îi inviți tu în altă parte – când oamenii ăia n-au venit la tine. E penibil, pe bune.
2. Să presupunem că într-un loc se întâlnesc niște oameni. Tu nu-i cunoști (mă rog, vreo 2 te știu, da’ te igoră maxim), dar te arde rău dorința de a te băga și pe tine în seamă cumva, așa că-i aștepți la intrare (mai ales că îți stă în fire să te bagi aiurea în seamă). E semn de multă nesimțire să te înfigi la masa lor, să le înfigi mâna în față și să le urli în ureche “EU SUNT GIGEL”, ca și cum ai fi însuși Maicăl Jecsăn. Nu, oamenii ăia nu te știu și sunt deranjați de agresivitatea ta plină de figuri foarte, foarte ieftine. Varianta corectă e “eu sunt ion popescu, va citesc, va urmaresc, mi-am dorit sa va cunosc”. Dacă totuși n-ai atâta bun simț încât să nu faci asta, află că e semn de cruntă nesimțire să te și așezi la o masă cu oameni care nu te-au invitat printre ei și nu te-au invitat să iei loc.
Știu, și io aș fi zis că lucrurile astea nu trebuie spuse, da’ nu-i deloc așa.
Week-end-ul ăsta, adică de pe 23 până pe 25 iulie, are loc varianta locală a unui proiect al Corinei care mie mi-a plăcut foarte tare. Evident, la Cluj se numește “Prin Clujul meu” – că doară nu era să chemi niște oameni la Cluj sub denumirea “Prin Bucureștiul meu”, zic.
Plimbarea celor 10 bloggeri invitați la Cluj – Corina, Nebuloasa, Andreea, Miruna, Carmen, Alex, Adi, Raul, Makavelis și Gogu – este organizată de West City Hotel și Blog de turism și este sponsorizată de Carpatair, FTR.ro, Vinsieu.ro și Eximtur.
E un proiect care-mi place mult și sunt fericit că organizatorii m-au lăsat să dau o mână de ajutor. Să sperăm c-o să iasă bine.
… pentru că tot vine ziua mea imediat, și nu faci, vorba aia, 32 de ani în fiecare zi. Nu ?
Deci
Pentru toți mogulii care mă citește, în special pentru dom’ Patriciu, pentru dom’ Vântu și dom’ Voiculescu, fără număr, se știeeeeeeeeeeeee
Iaca ce vreau io musai:
1. Acest Acer Aspire. Sau, dacă nu, măcar acest Acer Extensa (astea nici măcar nu-s de fițe, chiar îmi trebuie, pentru a-mi desfășura activitățile într-un mod civilizat, of, nici nu vreau să discut despre condițiile grele etc)
2. Un Iphone 3gs. Sau, în egală măsură, un HTC Desire. (adevăru’ adevărat îi că nici astea nu-s chiar fiță, că am nevoie de un smartphone bun pentru a-mi desfășura activitățile etc)
3. Această stație CB, dar numai și numai musai însoțită de această antenă pentru stație CB. (ok, recunosc, asta îi un pic fiță, da’ e distractivă și utilă)
Kthxbye
PS: pentru detalii despre livrare, culori sau alte amănunte, apelați cu încredere la comentarii sau la pagina despre mine.
PPS: În principiu, orice altceva e bine venit.
Later Edit: că nici nu știu cum l-am uitat. Mai vreau și acest blitz. Evident, ăsta nu-i deloc fiță.
La sfârșitul săptămânii care tocmai s-a încheiat am fost în Deltă, la invitația Microsoft România.
O să trec în mare fugă peste cât de fain a fost la Green Village, cât de bine ne-au făcut să ne simțim cei de la MS și de la McCann PR (în speță, Tudor și Delia s-au ocupat de noi), peste cât de fain ne-am distrat și ne-am relaxat. Am fost alături de (evident, ordinea e pur aleatorie) Alex, Arhi, Bobby, Daniela, Bogdan, Marius, Radu, Iulian și alți oameni faini.
O să trec peste toate în fugă, ziceam, ca să ajung la ce-am reținut din discuțiile de-acolo.
În primul rând, am rămas uimit să văd Internet Explorer 8 la lucru. Pentru că mintea mea rămăsese undeva pe la IE6 – atunci am trecut la Firefox și de-atunci cred că n-am mai deschis IE de mai mult de 2-3 ori. Ei bine, în prezentarea lui Tudor am văzut câteva chestii atât de faine, încât de azi o să încerc să folosesc – pentru testare, desigur – IE8 câteva zile, dat fiind că oricum îs sătul de FF și de cât de prost se mișcă. Printre chestiile care m-au convins să-i dau o nouă șansă se numără webslice-urile (un soi de mini RSS readere, valabile pe site-urie specifice) și acceleratoarele. Poate vouă nu vi se pare nimic senzațional, dar eu nici măcar nu știam că lucrurile astea există. IE 6 n-avea 🙂
În al doilea rând, am văzut un fel de pre-beta pentru Internet Explorer 9. În opinia mea de băiat simplu, de la țară, care nici nu se pricepe, dacă apare în curând, o să cam rupă tot ce înseamnă piața browserelor (așa cum sunt ele acum). Se mișcă excelent. Apropo, dacă aveți mai multe browsere instalate și ați vrea să le testați, găsiți aici niște teste faine. Revenind la IE 9, eu abia aștept să apară și să văd dacă pe laptopul meu merge ca în demo-ul pe care l-am văzut. IE 9 va utiliza placa video și procesoarele multi-core pentru accelerarea randării. Și va avea suport pentru HTML 5
Dar cel mai tare, dragi copii, mi-a plăcut Windows Live Wave 4. Acum în versiune beta, promite atât de multe chestii, încât atunci când o să apară varianta finală cred că o să renunț definitiv la yahoo messenger, dupa numai 12 ani de folosință zilnică. WLW 4 combină, practic, totul: mail, twitter, facebook și alte minuni, toate în aceeași fereastră. E cumva unealta de comunicare perfectă. Și precis-precis, dacă o să arate în realitate așa cum arăta în preview-ul pe care l-am văzut noi, o să-i devin fun.
În rest, s-a reamintit că, dincolo de acoperirea media a altora, MS e totuși pe primul loc la foarte multe capitole. Inclusiv la faptul că IE e, totuși, cel mai popular browser din lume.
Am să testez, cum ziceam, IE 8 (și 9, când o apare) și WLW 4 și-am să vă țin la curent.
Altfel, un week-end memorabil. Au mai scris și Bobby, Arhi, Alex, Radu
O fetiÅ£ă în vârstă de 12 ani, din Hunedoara, a fost diagnosticată cu cancer gliom mixt sau nped, de categoria a IV-a, maximă, pe o scară de la I la IV.
Tania Lorena Stamate este elevă la Åžcoala Generală Nr. 3 din Hunedoara.
Din păcate, singurul tratament pe care îl poate face este la o clinică din Belgrad, care se numeÅŸte NOVA VITA. Acolo se efectuează un tratament revoluÅ£ionar, cu un aparat cu unde electromagnetice ÅŸi citostatice naturale, bine suportate de organism.
FetiÅ£a are nevoie de 15.000 de euro, iar problema este că ea trebuie să ajungă acolo în cel mai scurt timp.
Există un cont deschis la Unicredit Å¢iriac Bank, pe numele mamei, State Teodora Zenovia. Numărul contului este: RO15BACX0000003467231000. Familia poate fi contactată la numărul de telefon: 0766-844.192, la mătuÅŸa fetiÅ£ei, prof. Iorga.
Vă rog mult să preluaÅ£i anunÅ£ul pe blogurile voastre, ca să ajungă la cât mai multe persoane. FetiÅ£a mai are doar 25 de zile la dispoziÅ£ie…
Uniunea Sârbilor din România a propus (sau urmează să propună mâine), în cadrul Consiliului Local Timișoara, ca o stradă a orașului (Timișoara, evident) să poarte numele lui Mile.
Eu cred că dacă se întâmplă, de bucurie mă mut în Timișoara doar ca să locuiesc pe strada aia 🙂
… aproape la aceeași oră ca acum
Două evenimente la care vă recomand călduros să nu lipsiți, adică. 🙂
1. Teo Rogobete, colega noastră de la ebucataria.ro, gătește joi, 24 iunie, de la ora 19.00, la Restaurantul Casa Ardeleană (în Sora Shopping Center, la subsol). Meniul ei va cuprinde o mulțime de bunătăți – gustare, fel principal și desert. Mai multe detalii găsiți aici, ideal ar fi să vă faceți rezervare.
2. Vineri, 25 iunie, la 20.00, în Funky Bar – The Bhangra Party Experiment, o idee excelentă a lui Lorand. Cu un DJ experimentat în muzică bhangra/punjabi, băuturi preparat după rețete Punjab și mulți, mulți oameni faini. E recomandat să vă înscrieți sau pe pagina de facebook a evenimentului, sau, dacă n-aveți cont, la Lorand în comentarii.
Righto, off to work now.
Qual (alături de City Plus și Clubul de Golf Paul Tomiță) a organizat săptămâna asta cea de-a doua ediție a Golf Community Challenge, un eveniment care a avut ca scop strângerea de fonduri pentru anumite programe sociale (detalii aici).
Întotdeauna mi-am dorit să joc golf. De fapt, nu neapărat să joc – dar măcar să văd cum e. Ieri am văzut. Nu e de mine. Am dat de trei ori cu crosa în minge – prima oară binișor (ceea ce m-a făcut încrezător în destinul și șansele mele de-a ajunge un nou Tiger Woods), a doua oară mai prost (ceea ce m-a făcut să cred că mno, poate nu sunt un talent înnăscut, dar cu ceva exercițiu tot pot ajunge un nou Tiger Woods) și a treia oară foarte prost (ceea ce m-a făcut să las crosa jos, pentru alții mai buni, și să mă orientez spre alte sporturi, mai puțin pretențioase).
Locul unde s-a desfășurat evenimentul – Clubul de Golf Paul Tomiță – e un loc special. Nu știu care sunt standardele cluburilor de golf, dar locul ăsta e foarte pe gustul meu, amenjat șic, cu terase faine și oameni simpatici. Și foarte pasionați de jocul de golf.
Nu știu, poate că la sentimentul ăsta de “wow, ce mișto” a contribuit și faptul că s-a strâns acolo o gașcă de oameni tare faini – Groparu și doamna Groparu, copiii de la TvDece, Ruben, Miro, Makavelis, Lorand, Gabi cu Teo, Radu Neag, Vlad Georgescu, Liviu, Jorjh, Bogdan Fetița, Alin Mechenici, alții de care (evident) uit acum, că-i cam dimineață.
Sau poate că la sentimentul ăsta de “wow, ce zi faină” a contribuit și mâncarea de senzație pregătită de Casa Bio. Sau cea pregătită de oamenii de la Golf Hotel Pianu.
Totuși, cred că cel mai mult a contribuit organizarea excelentă, coordonată de Ștefan. Ștefan e bun, dom’ne. Se știe la organizat lucruri.
N-am poze, dar găsiți câteva la Radu. Eu vă mai zic doar atât – dacă la tras cu arcul n-am excelat, la împușcat talere cu pușca cu laser, frate, am dominat fin. După ce l-am bătut – greu, e drept – pe Alin Mechenici, Makavelis a profitat de un moment de neatenție și m-a învins. Dar mi-am luat revanșa într-un mod foarte categoric. De altfel, uitați-vă la fețele noastre. Se vede clar, din imagine (care e furată de la Radu) că eu înving detașat, așa-i ? (click pt mărire). În aceeași ordine de idei, sportul ăsta – trasul la talere cu puști laser – e foarte fain și vreau să mai încerc. În Cluj, astfel de puști au cei de la Outdoor4u, care le-au adus și la evenimentul de ieri
