Despre sushi și “accesoriile” sale

Sushi este, după cum bine știm, ceva foarte bun.

Se face din orez japonez acrit cu oțet, cu alge Nori (doar la anumite feluri de sushi) și diverse sortimente de pește oceanic crud, fructe de mare sau legume.

Cei cărora le place sushi știu, firește, că oricât de bun ar fi, n-are nici un farmec fără shÅ?yu (soia, cu care se stropesc bucățelele de pește, nicidecum orezul), fără feliuțele de ghimbir murat (care “curăță” gustul între feluri diferite de sushi) și fără un strop de wasabi (hrean japonez).

Wasabi este, după cum bine știm, ceva foarte bun.

Când mâncați sushi, mare atenție la cât wasabi folosiți. Am ales să vă scriu asta și nu să v-o spun direct pentru că nu-mi mai simt limba și gâtul. Deși e greu și cu scrisul, că-mi tot șterg lacrimile.

Pentru că wasabi e ceva foarte bun. Și pentru a n-a oară mi-am zis “hai că poate de data asta nu pișcă așa tare”. Și pentru a n-a oară, m-am înșelat.

Dar sushi, oricum, rămâne ceva foarte bun 🙂

La mulți ani, pitic

Azi e ziua Ralucăi.

La mulți ani, să fii sănătoasă și fericită și să rămâi mereu așa – jumătatea mea MULT mai bună.

Te iubesc mult.

Piese pentru primăvară

Am ales (personal, Adrian, personal!) trei piese care să vă facă primăvara și mai frumoasă.

Florin Niculescu – Lady is a tramp (Djangophonie, 2005)

Al di Meola, Larry Coryel, Birelli Lagrene – Medley – Orient Blue, Rhapsody Of Fire(Super Guitar Trio and Friends, live in Nightstage, Cambridge, 1990)

Birelli Lagrene – Softly, as in morning sunrise (Standards, 1992)

enjoy 🙂

Replicile săptămânii 22

strânse accidental, în ultimele săptămâni

  • diferența dintre Sillicon Valley și România e că într-un loc toată lumea visează să construiască noul Google în timp ce la noi toată lumea visează să lucreze la Google. Chestie de atitudine… (Dragoș Novac)
  • The one thing that unites all human beings, regardless of age, gender, religion, economic status, or ethnic background, is that, deep down inside, we all believe that we are above-average drivers. (via Ted’s Game)
  • „Domnu’ Popescu, dacă ÅŸtiam că apuc să trăiesc aÅŸa de mult, mă lăsam de fumatâ€?. (Ion Èširiac către C. T. Popescu, în Gândul)
  • Evident că Elena Băsescu nu este (…) de o iscusinÅ£ă cerebrală definitivă (Chinezu)
  • Oamenii se împart foarte simplu. Favorabili ÅŸi nefavorabili. (Răzvan Exarhu)
  • Faptul că creierul uman nu este constuit pentru utopia obiectivității nu este o idee revoluționară. (Adrian Ciubotaru)
  • România este cel mai bun film de comedie realizat vreodată. Bazat exclusiv pe fapte reale. (BlogMeAway)

Replici funny

  • Valoarea contractului și-a triplat valoarea de trei ori (la Espresa de dimineață, la Radio Guerrilla)
  • Eu sunt pentru intrarea în criză (Miron Mitrea, via eCațavencu)
  • România are probleme cu poluția (Ionuț Dolănescu, via antena3.ro)

O mică mizerie de presă

De ceva vreme, în Foaia Transilvană ÅŸi-a găsit loc un personaj măcinat de frustrări ÅŸi neînÅ£elegeri. Omul – bănuiesc – s-a uitat ce s-a uitat la un blog, ore întregi, fără să clipească, după care ÅŸi-a mărturisit – într-un rar moment de onestitate faÅ£ă de el însuÅŸi – “NU PRICEP NIMIC, NENE”

Åži dacă tot ÅŸi-a dat seama că n-are nici o ÅŸansă să priceapă care-i treaba, s-a apucat – în cel mai curat stil românesc – să critice. Cică cu umor. O fi, în fond ÅŸi umorul e o chestiune destul de subiectivă. AÅŸa că împroaÅŸcă, cu mizerii mici, în limita lui de înÅ£elegere, toate blogurile pe care le prinde. S-o fi gândit că asta e singura metodă prin care să-l bage cineva în seamă.

Na, mă, te-am băgat în seamă. Du-te ÅŸi fă un chef de bucurie că “ne-o tragi” în fiecare săptămână. Ai o miză foarte înaltă – te legi de bloggeri care niciodată nu Å£i-au făcut nimic. EÅŸti un spirit înalt. Mâine, când o să publici iar mizerii despre vreun blogger, apucă-te din nou să bagi comentarii pe la toÅ£i, că poate-poate iar te băgăm în seamă. Åži o să ai două bucurii, probabil singurele pe luna asta.

Păcat de Foaia, că în rest e un ziar serios ÅŸi destul de bunicel. Nu pricep de ce omul care conduce ziarul – ÅŸi care are capul pe umeri – lasă în pagină asemenea mizerii. Atacul aiurea la adresa unuia sau altuia atrage vreun fel de audienÅ£ă ?

Au mai scris: Mihai Prodan, Vasile Racovițan, Mădălina Mocanu, …

Băse nu mai face audiență

După ce zilele trecute s-a văzut că Il Presidente Maximo nu mai face audiență pe tv, uite că nici pe net nu prea mai face. Și-a făcut, după cum știți sau nu, cont de Twitter. Lăsând la o parte că – pun pariu pe o sticlă mare de Jack, că tot îi place – nu scrie domnia sa (dar mă rog, cine s-ar fi așteptat la asta ?) n-are decât 13 cititori. E drept, după doar două zile, dar eu mă așteptam să aibă pe puțin … un popor întreg.

A, și cine scrie în locul lui are o anumită doză de romantism, e clar. Eu aș paria că-i o femeie. Se bagă cineva ? 🙂

Blog iz back

După mici probleme la server, niște chestii legate de cache care îmi scapă total, aparent mi-am revenit. Testăm zilele astea, să vedem dacă o să crape iar.

Associated Press de vânzare ?

Chinezu anunță, în premieră mondială, că pachetul de control al Associated Press ar putea fi cumpărat de un trust arab, probabil cu sediul in Quatar. Dubios este faptul că – spun sursele – trustul ăsta abia a fost înființat.

Sursele sunt deep deep undercover, sub protecția anonimatului, dar la fel de credibile (și de deep deep undervocer) ca și cele care au declarat, pentru Associated Press, că în scandalul avioanelor CIA “s-au executat diverse transbordări ale unor pachete misterioase cu formă umană” 🙂