Guest post de Ciupercutza
ep. 4 din seria “Invitații mei”
Când mi-a propus Andrei să scriu un post pentru blogul lui, l-am întrebat despre ce ar vrea să fie. Mi-a răspuns că poate fi despre orice, de exemplu despre chestia la care mă gândesc acum. Fără să mă gândesc prea mult, i-am raspuns că… la sex. Păi despre sex să fie atunci :). Oarecum.
E greu să scrii despre sex. Mai ales dacă ești femeie (o doamnă, chiar!) și se presupune că nu ai asemenea gânduri “necurate” taman în miezul zilei. Pentru că Andrei nu m-a întrebat noaptea, ci într-o zi de lucru, pe la prânz, așa …
Și de ce mă gândeam la asta? Păi pentru că sunt om normal, d’aia. Și aș fi preferat să fac orice altceva la ora aia (da, chiar și sex 😛 ) în loc să-mi scrântesc mintea citind tot felul de cerințe pompoase, scrise în engleză și plasate pe site-urile de joburi. Cum adică, ești șomeră și te gândești la prostii? Ei bine, da, pentru că acum am o groază de timp ca să mă gândesc la “prostii”. 🙂
Dar să revenim “a notre muttons”.
Eu am citit (nu mai știu unde ) că o domnișoară bine crescută nu se gândește la, nu vorbește despre și nu face sex. Decât, eventual, după căsătorie și numai în scopuri științifice de reproducere. Ok, recunosc, am citit asta în romanele de dragoste cu acțiunea în secolul 17 pe care le devoram în liceu. Numai că realitatea înconjurătoare a sfârșitului de secol 20 nu prea se potrivea cu decorul idilic din cărțile alea. Și nici trăirile mele nu prea semănau cu ce povesteau fătucile respective. Mai pe șleau, mie mi-a plăcut când m-a pupat un coleg la 14 ani, mi-a plăcut când mai târziu, la un bairam de la liceu, un alt băiat mi-a pus mâna pe un sân și mi-a plăcut și mai târziu, când am înțeles eu cam ce se petrece cu adevărat în scenele alea din filme, între partea cu pupăturile și partea de la final, cu cei doi, transpirați și acoperiți de un cearceaf.
Eram (și sunt) o domnișoară educată, cuminte și devreme acasă, conform tuturor definițiilor din dicționar. Doar că acum sunt ceva mai coapta la minte și am început să nu mă mai feresc să folosesc sexul ca metodă anti-stres (mai ales în vremuri de criză economică). E mai ieftin decât un flacon de anti-depresive. Nimic nu mă relaxează mai tare și mai repede, decât o partidă sănătoasă, cu un bărbat care știe ce vrea și ce vreau.
E natural, e sănătos, e plăcut. Dar e imoral, ar șopti băbuțele pe la colțuri (ce bine că ele nu citesc bloguri, zic ) Pentru că nu-s măritată și nici nu am vreun boyfriend oficial recunoscut la mesele în familie sau pe la nunți. Și mai sunt și trecută de 30. Tz, tz, tz.
Femeile se feresc, în general, să vorbească despre sex (nu mă refer aici la puștoaicele care abia descoperă “minunea” și țin morțiș să se laude pe forumuri cu câte feluri de “oral” știu ele). Se feresc pentru că societatea încă le condamnă. Și când spun “societate” mă refer la o grămadă de bărbați, care nu sunt de acord cu faptul că și femeia poate face sex fără obligații, precum și la armata de gospodine, grase și nefericite, care sălășluiesc pe lângă ei.
Cum aș putea eu recunoaște că întrețin asemenea activități? Sau că am și tupeul să-i propun EU lui, la modul cel mai direct cu putință … Eventual să scriu și pe blog despre asta 😛 (iote că scriu pe blogul altora) Nu se poate, soro! Eu am o imagine tristă și abătută de apărat. Port budigăi și schimb canalul când e o scenă mai fierbinte într-un film. Pentru că sunt o doamnă și eu nu vorbesc despre sex. Nici măcar nu știu ce-i aia. Evident că nu mă crede nimeni.
Așa că o să fiu în continuare o femeie normală, cu preocupări normale, iar între 2 pauze de căutat joburi, o să mă gândesc în continuare la sex. Și seara o să chem un bărbat bine la mine și o să-i povestesc la ce m-am gândit toată ziua. Apoi vom juca niște șeptică. 😛
Fie ‘nos moutons’, fie ‘notre mouton’. Ori e la singular, ori e la plural. Mda.
Altfel, de acord cu ce zici.
Groaznic!
PS Nu sunt grasa, nu sunt Baba si nu pot crede ca exista “domnisoara cu educatie” care sa faca sex ca un animal si sa mai si scrie despre aceasta!
Carmen: inseamna ca ai orizonturi foarte limitate, ce sa zic…
Vera: erau asa, niste ghilimele, ce-or fi vrut ele oare ?
totul este relativ! din fericire:-)
@vera: “revenons a nos muttons” n-are sens decat pentru niste romani mucaliti. La fel si “a notre muttons”. 🙂 E pus de chichi oricum. 🙂 Dar da, ai dreptate, forma spusa de tine e cea corecta gramatical.
@carmen: 😀 eh, eu doar ma gandesc la asta … Nu fac secs decat cu lumina stinsa si in afara perioadelor de post. Si nu scriu deloc despre 😛
Doamne feri, tu femeie! Cum sa ne sfiim sa vorbim despre sex? Cateodata am impresia ca noi vorbim mai mult despre sex decat o fac barbatii. Ei fac glume, ca-s scurte si se termina repede subiectul, noi in schimb, daca ne asternem la discutii, nu mai gatam in veci.
n-am înteles de ce comentariul tau mi se adreseaza mie!?! Dar pentru ca tot m-ai citat…din partea mea poti face ce vrei, cum vrei, când vrei si cu cine vrei 🙂
Comentariul cui, Carmen ? Al meu ti se adreseaza tie pentru ca e un raspuns, al Ciupercutzei tot tie pentru ca e – nu-i asa ? – tot un raspuns. Cine te-a citat, insa, imi scapa. Cine te-a citat, Carmen ?
Pingback: I’m still alive | Ciupercutza
Scue! Ciupercutza
O ZI BUNA TUTUROR!
Da, Tomatina, vorbim intre noi despre secs pana ne saturam. Dar n-avem voie sa recunoastem asta 😛 Pentru ca suntem niste domnite fine si suave ca niste garofite. Mai ales eu 😀
Mortal postul, Ciupercutzo! Cred ca purtarea ta rusinoasa (haha:)) ) e pana la urma un semn al evolutiei urbanului fata de rural. Pentru ca sexul la 30 de ani este foarte raspandit (chiar daca nu povestit), macar tu esti fina si nu esti casatorita, caci parca nici institutia asta nu mai are greutate. 🙂 Timpurile se schimba, pe cand ne babim noi sa vezi ce-o sa faca copchilitzele de 16 ani “mami, ma duc la Georgeel” “de ce, draga?” “e orgie!”
Numai bine, si pana la urma, sexul e un mai bun destresant decat tigara sau fumatul.Daca o faci cu cap traiesti mult si BINE. 🙂 Te-am pupat! 🙂
Felicitari Carmen! mi-a venit sa te aplaud dupa ce am citit articolul. Ai facut exact cum ar trebui sa faca o femeie adevarata in general : ai dezvaluit nici mult, nici putin, ai fost incitanta, nici vulgara, nici timida. Aplausse! 😉
Andrei, interesanta ideea cu invitatii 🙂
@puiutu: Ciupercutza a scris articolul, nu Carmen. Asa, pentru conformitate 🙂
in fine…laudele erau adresate autoarei, da e bine ca ai mentionat, ca in loc sa intru la ciupercutza, am vizitat blogul lui Carmen, si am vazut unele neconcordante :)) da am zis ca no..oi fi eu mai zapacita, se pare ca intr-adevar sunt 😛
Ciupercutza,
Că nu vor să recunoască e una,că se gândesc cu toatele la aÅŸa ceva,e cu totul altă mâncare de peÅŸte.Mal ales alea grase ÅŸi nefericite.Tocmai din cauza asta sunt nefericite.
Da, sigur. Hai sa ne ascundem dupa perdele, ca ne face bine la moral daca nu recunoastem ca ne place sexul, asa cum spune o distinsa doamna pe aici prin comentarii.
Ador sexul. Ma umple de energie si imi da o stare de bine. Imi ia durerile de cap. Previne cosurile. Si ce tare ma bucur sa vad ca femeile din ziua de azi stiu sa se bucure de el. Bine, nu toate…
Da’ alea grase si fericite au voie sa se gandeasca?
Io zic ca e bine sa te relaxezi cum doreste sufletelul tau (aaaa, nu era vorba de suflet?)Dar nu uita protectia!
Pingback: Revista presei -4- | Jiunimea