Despre fapte mari şi cum salvăm noi lumea

guest post de Maddame
ep. 23 din seria “Invitații mei”

Motto: „The world is fine! The people are fucked!” (George Carlin)

Într-un interogatoriu recent, un om fain, dar neştiutor despre Maddame (cunoscut, deci, pe filieră profesională) m-a întrebat ce idealuri am. Dacă nu vreau să salvez lumea. Dacă nu vreau s-o îmbunătăţesc cumva. La naiba, măcar vreun scop ecologic sau ideologic să-mi înnobileze umila existenţă.

Cum discuţia se petrecea într-un cadru instituţionalizat iar cuvintele prin care Maddame se putea exprima erau numărate, mi-a încolţit ideea de a scrie despre măreţele idealuri pe blog.

Niciodată nu am visat să salvez lumea. Salvaţi Roşia Montană, Vama Veche, balenele, delfinii, pădurile amazoniene, scarabeii, bizonii, diavolii tazmanieni şi femeile inteligente! Mulţumesc, dar nu cu mine.

Îi admir pe oamenii care se implică în acţiuni de anvergură, dar nu pot să nu cogitez că se luptă cu morile de vânt. În final, constructorii de maşini tot vor alege să nu producă autoturisme electrice, SUA au refuzat să semneze protocolul de la Kyoto iar nişte alte corporaţii vor defrişa mai departe cu sârg jungla amazoniană, oricât s-ar da cu fundul de pământ nişte tipi de altfel bine intenţionaţi, pacifişti şi hotărâţi, şi oricâte proteste paşnice ar organiza.

Iar Maddame, deşi femeie cu idealuri ea însăşi, nu poate fi idealistă dincolo de posibilităţile ei umane. Dar nici nu ar vrea să treacă prin lume egoist, cu ochii pe profit, pe „să-mi fie mie bine şi restul ducă-se la dracu’”.
Cred că dacă vrei să schimbi ceva în lume, începutul îl faci cu imediatul tău mediu înconjurător.

  • Nu încerca să salvezi jungla amazoniană, plantează un pom în faţa blocului tău.
  • Nu te plânge de producţia de plastic şi PET mondială, care poluează planeta, învaţă-te pe tine şi pe cei apropiaţi să nu mai arunce gunoaie pe jos şi foloseşte mai puţine produse ambalate şi mai multe în starea lor naturală.
  • Nu milita împotriva poluării când toţi membrii familiei tale au maşină proprie.
  • Nu te plânge de educaţia tineretului atâta timp cât copiii tăi uită să-şi închidă telefonul mobil la şcoală sau vorbesc la telefon în timpul mesei.
  • Nu comenta manierele altora atunci când îţi aprinzi ţigara într-un spaţiu de nefumători, lângă un om bolnav sau convalescent sau la masă, când comesenii tăi încă nu au terminat de mâncat.
  • Nu deplânge lipsa moralităţii din societatea contemporană. Cu toate apelurile umanitare din presă şi de pe internet, te poţi implica în salvarea unei vieţi anonim şi cât de mult te duce portofelul şi buna voinţă. Fii tu un om moral şi educă prin puterea exemplului.

Cred cu putere că lumea poate deveni mai bună deprinzând simplul şi elementarul bun simţ. Este deviza după care am trăit de mai mult de 25 de ani şi pe care îmi doresc să o reprezint în toate manifestările ei. Aici şade idealismul meu. În promovarea cuviinţei şi a educaţiei de bază în toate clasele sociale. Nu încerc să schimb lumea. Dar la dracu’, ce mi-ar plăcea să-i dau niţel de gândit!

Andrei Crivăț

1 Comment

  1. Mihai   •  

    <>
    As zice ca partea cu egoismul reflectata strict asupra ta, adica sa-mi fie mie bine, face bine. Restul se descurca. Nu duca-se dracu, dar se descurca fiecare cum poate.
    Si intr-adevar, nu vom reusi sa schimbam lumea, iar schimbarea incepe de la fiecare individ in parte. Prin actiuni diferite fata de restul si prin astfel de posturi, cu siguranta vei da de gandit…

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Aboneaza-te la comentarii. Poti sa te abonezi si fara sa lasi un comentariu