Mai țineți minte ce haios sunau denumirile produselor contrafăcute care se vindeau – poate se mai vând și acum – pe piața românească ? Adibas, Mike, Pumn, Pamasonic, Suny și câte și mai câte…
Ei bine, acum au apărut în România și mașinile de lux contrafăcute. Asta era parcată ieri în Cluj (scuze pentru calitate, poza e făcută cu telefonul)
Seamănă al naibii de bine cu VW Touareg, nu ? 🙂
via Cătălin Ivan
Știu că fiecare dintre noi simte cum îl împresoară, ca un șarpe, ca o caracatiță, teama că președintele Băsescu, sub efectul unui atac parapsihologic, ar putea declanșa redutabilele noastre arme nucleare. Libertatea însă ne ajută să scăpăm de această neagră temere. Președintele Băsescu nu poate porni armele noastre nucleare la comanda vreunei minți diabolice și telepate, întrucât e protejat parapsihologic de doi… cum să zic… de doi parapsihologi.
Citat:
Președintii celor mai puternice state din lume vor veni la summitul NATO de la București însoțiți de gărzi de corp formate din specialiști în parapsihologie. Ei îi protejează pe liderii lumii de posibile atacuri info-energetice care i-ar putea determina să lanseze focoase nucleare, de pildă, fără voia lor. Libertatea a aflat de la persoane care au lucrat în cadrul armatei pe probleme de parapsihologie că și președinții României au avut și au asemenea protecție. Traian Băsescu, de pildă, are doi parapsihologi, soț și soție.
Acum, să mă înțelegeți bine, eu cred în chestii parapsihologice. Da’ mă îndoiesc, totuși, că pe El Băse Maximo l-ar putea cineva obliga, fie și telepatic, să pornească focoasele noastre*. Totuși, e bine că și pe acest plan suntem protejați. Eu unul o să dorm mult mai bine la noapte.
____________
* Nucleare, zic, că restul s-au pornit deja…
Un cretin, al cărui nume chiar nu contează, a gândit această formă de exprimare a eului său: pe un perete, a scris “ești ceea ce citești” cu litere formate din mâncare pentru câini. Sub acest rând, a legat un câine și l-a lăsat să moară de foame și de sete, sub ochii spectatorilor. Poze cu câinele muribund puteți vedea aici, dacă vreți musai.
Alți cretini, strâși sub titulatura de Biennale Centroamericana di Arte, au gândit că moartea câinelui a fost ceva așa de artistic, încât vor să repete “evenimentul” și anul ăsta. Împotriva acestui lucru s-a făcut o petiție, pe care vă rog să o semnați, dat fiind că vă ia maxim 15 secunde. O găsiți aici.
Numai și numai mie filmul de mai jos (sursa) îmi aduce aminte clar și limpede de întâlnirile dintre Ceaușescu și șoimii patriei ?
Via Amar de zi: a apărut site-ul cu numărul n care fură conținut de pe bloguri, de dragul google adsense, se cheamă blogfest.ro – n-are nici o legătură cu concursul RoBlogFest. Până acum au furat de pe 149 de bloguri, da’ am impresia că-s doar la început.
Intuiesc că Amar de zi a luat măsurile necesare, așa că tot ce rămâne de făcut e să scriem cât mai mulți despre ei, spre informarea tuturor.
La finalul meciului de fotbal dintre Universitatea Cluj și Dacia Mioveni, doi jurnaliști au fost agresați de angajați ai firmei de pază care asigura – probabil la mișto – ordinea pe stadion.
Pe scurt, angajații firmei “Scutul Negru” au plesnit un ziarist și l-au scuipat pe un altul. Victimele sunt Alin Șutea, de la Ziua de Cluj (cel plesnit) și Gelu Radu, de la Citynews.ro (cel scuipat).
Oamenii de pază ar trebui să aibă grijă ca cei de pe stadion să nu se ia la bătaie. Nu să-i ia ei la bătaie pe alții.
Detalii la Vasile Racovițan, pe Ziua de Cluj și pe Citynews.
De ceva vreme, în Foaia Transilvană ÅŸi-a găsit loc un personaj măcinat de frustrări ÅŸi neînÅ£elegeri. Omul – bănuiesc – s-a uitat ce s-a uitat la un blog, ore întregi, fără să clipească, după care ÅŸi-a mărturisit – într-un rar moment de onestitate faÅ£ă de el însuÅŸi – “NU PRICEP NIMIC, NENE”
Åži dacă tot ÅŸi-a dat seama că n-are nici o ÅŸansă să priceapă care-i treaba, s-a apucat – în cel mai curat stil românesc – să critice. Cică cu umor. O fi, în fond ÅŸi umorul e o chestiune destul de subiectivă. AÅŸa că împroaÅŸcă, cu mizerii mici, în limita lui de înÅ£elegere, toate blogurile pe care le prinde. S-o fi gândit că asta e singura metodă prin care să-l bage cineva în seamă.
Na, mă, te-am băgat în seamă. Du-te ÅŸi fă un chef de bucurie că “ne-o tragi” în fiecare săptămână. Ai o miză foarte înaltă – te legi de bloggeri care niciodată nu Å£i-au făcut nimic. EÅŸti un spirit înalt. Mâine, când o să publici iar mizerii despre vreun blogger, apucă-te din nou să bagi comentarii pe la toÅ£i, că poate-poate iar te băgăm în seamă. Åži o să ai două bucurii, probabil singurele pe luna asta.
Păcat de Foaia, că în rest e un ziar serios ÅŸi destul de bunicel. Nu pricep de ce omul care conduce ziarul – ÅŸi care are capul pe umeri – lasă în pagină asemenea mizerii. Atacul aiurea la adresa unuia sau altuia atrage vreun fel de audienÅ£ă ?
Au mai scris: Mihai Prodan, Vasile Racovițan, Mădălina Mocanu, …
Chinezu anunță, în premieră mondială, că pachetul de control al Associated Press ar putea fi cumpărat de un trust arab, probabil cu sediul in Quatar. Dubios este faptul că – spun sursele – trustul ăsta abia a fost înființat.
Sursele sunt deep deep undercover, sub protecția anonimatului, dar la fel de credibile (și de deep deep undervocer) ca și cele care au declarat, pentru Associated Press, că în scandalul avioanelor CIA “s-au executat diverse transbordări ale unor pachete misterioase cu formă umană” 🙂
Ieri dimineață, când ne-am trezit și – implicit – am observat că nu mai dormim, ne uitam noi așa, romantici, pe fereastră (era frumos, cald, senin și soare. “soare” e un lucru extrem de rar pe la noi) și ne-am zis, vorba lu’ Exarhu, hai să mergem să ne luăm un televizor, ceva.
Zis (cu ușurință) și făcut (cu maximă lene), ne ducem noi la Molus (adică la molul numit Polus, ergo Molus), ne despărțim, cum facem de fiecare dată când mergem acolo, spre o mai perfectă armonie în familie și ca să evităm discuțiile tensionate și inutile legate și plecăm fiecare spre cumpărăturile lui. Eu, împreună cu Antonescu (monument de răbdare și stoicism în materie de shopping) o luăm la pas, lejer, în căutare tv-ului perfect. Începem, firesc, c-o pauză de cafea la care ne-am întâlnit cu Groparianu‘ și cu Greuceanu (săracii, ăștia doi taaaaare mai aveau nevoie de cafea în dimineața aia, of of), după care ajungem (prin eliminarea celorlalte magazine) la Media Galaxy. Discuții, chestii, așa se face că tv-ul pe care vreau să-l iau e ultimul, deci mi-l dă jos din raft un nene de-acolo și începe să-l împacheteze. Eu, credul (în prostia mea, firește) mă gândesc că o fi știind el ce face și plec la casă. Omul vine, aduce ză TV, facem garanția, plecăm.
Ajungem acasă, despachetăm, ne prindem că lipsește un șurub. Același șurub pe care nenea de mai sus îl scăpase la împachetare, iar eu (în prostia mea, firește) mi-am imaginat, naiv, că-l va lua de pe jos și-l va pune în cutie. Ei bine… nu, nu-l luase. După care, însă, îî iert instant când mă prind că oamenii sunt ATÂT de simpatici, încât mi-au pus baterii pentru telecomandă, ceea ce mi s-a părut un gest de maximă generozitate și atenție din partea lor.
Evident, telecomanda n-o puseseră. După exact 4 telefoane date la ei (au fost foarte amabili, mi-au zis că dacă mă duc înapoi până la mama naibii, la Molus, de unde tocmai venisem, ei îmi dau imediat șurubu’ lipsă și telecomanda) au receptat cu aplomb sugestia pe care le-am făcut-o (în prostia mea, firește) de a mi le trimite cu taxiul. Mi le-au trimis, taxiul l-am plătit eu, dus-întors, pentru că nu le puteau trimite pur și simplu prin taximetrist, a fost nevoie să se mai și plimbe un băiet de-acolo până în centru’ urbei și înapoi. Molus e, practic, în afara Clujului.
________________________
știu, întâmplarea asta nu e nici prea faină, nici prea interesantă, nici vreo raritate. da’ aveam chef de povești și Raluca doarme, așa că….
Chiar când începeam să cred ca citynews a trecut de derapajele inerente unui început, gen furat poze de pe net și mințit în legătură cu asta, gen scandal pentru o amendă și altele, ei o comit iar. De data asta, s-au gândit să facă speculații pe marginea evenimentelor politice de pe la noi, doar că le-a ieșit prost. Au dat o știre sub formă de zvon, cum că vicele de Cluj, Adrian Popa, s-ar muta de la PNL la PD. Cu ghilimele puse chiar în titlu, dând impresia că-i vorba de un citat, că am fost convins că omul chiar a declarat asta.
Doar că vicele zice pe blogul lui, sus și tare, că nici vorbă să fi declarat așa ceva și că totul e o speculație. Ceea ce înseamnă că citynews iar minte. Și asta mă întristează – că mă încăpățânez să cred că citynews e o idee excelentă, un proiect bun, făcut cu cap, care ar putea ajunge lejer cea mai importantă resursă de informații online din zonă și unul dintre cele mai vizitate site-uri din Cluj, dacă excludem, firește, trilulilu.ro. Și nu înțeleg nicicum de ce, având atât de multe atu-uri, trebuie să se coboare la asemnea micisme și mizerii.
