Un cineva de la Amos News a găsit pe internet un text. Acest text. I s-a părut interesant și-a zis să-l preia (evident, fără permisiunea autorului, că doar l-a găsit pe net). Pentru că multora le e mult mai ușor să scrie decât să citească, omul n-a înțeles cine l-a scris. Dar s-a gândit. S-a gândit că, pesemne, trebuie că l-a scris Cristian Tudor Popescu. Așa s-a gândit el, da ? Și l-a publicat.

Deci să subliniem un pic. Omul l-a găsit, l-a furat și s-a gândit că ce fain ar fi să fie al lui CTP. Drept pentru care l-a publicat pe site, citându-l pe CTP – că el așa s-a gândit. În capul lui. De om.

Doar că CTP a zis că nu-i al lui.

Și aici urmează cel mai fascinant raționament pe care l-am întâlnit vreodată. Omul s- gândit că daca nu-i al lui CTP (cum credea el, fără vreo dovadă), atunci e un fals. O contrafacere.

Pentru mine, că sunt sigur că voi ați înțeles deja, o să fac rezumatul, că mintea mea e incapabilă să proceseze toate aceste date. Deci cineva găsește pe internetul textul lui Mordechai. Îl fură, îl publică pe Amos News și i-l atribuie lui CTP. CTP zice că nu-i al lui. Hoțul de text concluzionează că dacă nu-i al lui CTP, cum credea el, atunci e un fals și o contrafacere. Și îi cere scuze lui CTP. Nu celui de la care l-a furat.

Spuneți voi, nu-i absolut fascinant ?

Pe scurt, Tiberiu Lovin este presat de DIICOT să dezvăluie o sursă. Și el nu vrea. În lumea civilizată, se consideră că protejarea surselor stă la baza libertății presei. În România, dacă respecți codurile deontologice și principiile europene, riști să faci pușcărie.

Citiți cu atenție acest articol, la Julius.

Materialul pentru care Tiberiu are problemele astea este acesta. Cum bine zice Rabi Mordechai, hai să dăm toți link către el, să vedem, ne ia pe toți ?