Mi-e dor de-o noapte de-acum 10-11 ani, când o copilă blondă și tulburată era all over me, într-o secundă în care nu existau limite.
Mi-e dor de nopțile de la Caru’ cu Bere, cu Cismaru și cu lăutarii. Și de mâncarea de-acolo. Mi-e dor de nopțile din Centrul Vechi, mi-e dor de noaptea aia în care am spart o sumă imensă pentru că m-am dus cu Cismaru, cu Ivo și cu alții într-un loc în care nu trebuia să mă duc 🙂
Mi-e dor să bag bani în acordeonul lui Nelu Ploieșteanu.
Mi-e dor de sume mari de bani, pe care să le sparg pe lăutari, pe mâncăruri scumpe și pe mese cu oameni pe care nu-i cunosc.
Mi-e dor de noaptea de 9 iunie 2012, când stăteam, distrus de oboseală, pe un ponton pe Dunăre, cu Andrei și cu Oana. Beam niște beri. Și Dunărea curgea tăcută, iar eu eram happy rău, că nu știam ce urmează.
Mi-e dor de zilele petrecute cu Sergiu.
Mi-e dor de mesele de la Charlatans, pe care le plăteam fără să-i cunosc pe oamenii de la masă.
Mi-e dor de chefurile cu tamburași de la Yugoslavia, din Timișoara.
Mi-e dor de-o noapte din Budva, când Mile nu-l lăsa pe Ruben să filmeze gagici care dansau la bară.
Mi-e dor de prieteni care nu mai sunt, de momente care nu se vor mai întâmpla și de sume pe care n-o să le mai am.
Mi-e dor de anii din urmă. Care n-au să mai vină.
Asta suna mai degraba ca o declaratie pentru Andrei Cismaru :))
Cateodata mi se face si mie dor de niste lucruri. Insa sunt convinsa ca ma asteapta altele, mai bune decat alea care au fost. Ar trebui sa incerci sentimentul asta 🙂
ma, Pato, tu daca ti-ai folosi un pic capu’ ala, asa lucruri destepte ai sti spune…
tu esti pustoaica. pe mine nu ma mai asteapta nimic 🙂
Iarta-ma Andrei, varsta e devina… tanar si nelinistit.
Dar fa seara de care iti e dor, cu oamenii pe care ii acum, in amintirea celor care nu mai sunt.
Banii facuti usor…
Crivăț, nerecunoscătorule, mă așteptam să spui ceva și despre pletele de altădată. Nu-i de mirare că te-au părăsit toate șuvițele, așa te porți?
dar eu n-am avut plete niciodată, domnule Petreanu… 🙂
Io zic sa asculti ce zice @Raluca
Imi aduc aminte ca si atunci ai spus ca esti happy…si mie imi e dor de tine :*
am spus, că chiar eram happy. știu că n-ai să vezi niciodată acest răspuns, că vine 5 ani mai târziu… dar e mai mult pentru mine. Am fost așa de fericit cât să nu uit niciodată seara aia. A doua zi a venit dezastrul, dar chiar nu contează 🙂