statement – ăsta e ultimul meu articol despre bloggeri care fac de râs blogosfera. Arhi și Zoso au dreptate, fără nume n-au nici o valoare. Iar eu n-am miză în a da nume. E mult mai eficient pentru mine să nu-mi mai pese, starting now. #amzis.
Nu mai cereți să participați la evenimente la care organizatorul nu v-a invitat din proprie inițiativă. E penibil!
Nu mai reproșați organizatorilor că nu v-au invitat, E ABSOLUT SIGUR c-au avut motivele lor!
Nu mai cereți să luați parte la campanii la care clientul/agenția nu v-a invitat din proprie inițiativă. E penibil!
Nu mai reproșați clientului/agenției că nu v-a propus să participați, E ABSOLUT SIGUR c-au avut motivele lor!
Nu mai cereți cadouri pe care vedeți că le-au primit alți bloggeri de la clienți/agenții și pe care vouă clientul/agenția nu vi le-a trimis din proprie inițiativă. E penibil!
Nu mai scrieți public “eu de ce n-am primit”, reproșînd în felul ăsta clientului/agenției că vouă nu v-a trimis cadoul cu pricina. Dacă nu v-au trimis, E ABSOLUT SIGUR c-au avut motivele lor!
Nu mai credeți că vi se cuvine să participați la orice eveniment, că vi se cuvine să fiți parte din orice campanie plătită, că vi se cuvine orice primește un alt blogger. Oamenii ăia care fac evenimente, campanii, trimit cadouri au motivele lor pentru a nu apela la voi. Cel mai probabil dintre motive fiind acela că nu vă văd atât de zei pe cât vă vedeți voi.
Bloggerilor, aveți un pic de coloană vertebrală. Un pic de demnitate. Nu mai fiți cerșători, nu câștigați din asta decât un badge ocazional pe la vreun eveniment unde sunteți primiți cu silă (de obicei bine ascunsă), un articol pe bani dați cu silă (de obicei bine ascunsă) sau o cutie de bomboane dată cu silă (de obicei bine ascunsă). A, și mai câștigați ceva – disprețul total al celorlalți bloggeri, care vor avea grijă să-și povestească fazele astea unul altuia cât de mult se poate.
Lectură obligatorie
și-or mai fi.
bonus, by Arhi, de-aici (și +1 la ce zice el):
eu nu mai vreau sa fiu asimilat cu bloggerii, pentru ca, foarte sincer, imi este rusine. Acum cateva zile ii spuneam unei persoane dragi mie ca blogatu este prost. iar ea mi-a raspuns Vai, te rog, nu ma amesteca in ciorba voastra. Intelegeti? Ciorba noastra. Astfel suntem perceputi, ca o amestecatura de zoaie. Asa ca eu caut in continuare moduri de disociere fata de bloguri, iar voi in continuare evitati sa dat nume.
și-o notă de final: înainte să începeți cu dacă nu dai nume, viața e pustiu, citiți asta
Pingback: Să vorbim puțin și despre ei - arhiblog.ro
O faza aiurea la care am asistat a avut in centrul atentiei un blogger… comunicativ – dar, la stilul acela de obositor, papagal, needucat. Intervenea in discutiile oricui, avea mereu dreptate si, bineinteles, ultimul cuvant!
In chestionarul care se mai da, uneori, la final de intalnire – la sectiunea „daca mai vreti sa spuneti cevaâ€, 80 la suta dintre respondenti au scris: „Nu-l mai invitati pe X la evenimente!!!â€
Mi-a fost rusine, dar si mila de X. Oricat i se spune (si i se spune in fata!) pare sa nu constientizeze…
Mda, ce nu înÅ£eleg eu este de ce citeÅŸti bloggeri de-ăia ce se plâng de de-astea?
da’ nu pe bloguri se plang. se plang asa, in viata reala.
No daca asa stau lucrurile sa ajungi sa cersesti sa participi la anumite campanii, suntem de rasul curcii.
Daca o sa am timp o sa imi spun parerea intr-un articol, pentru ca desi pe de o parte simt ca ai dreptate, pe de alta parte vreau sa te contrazic. Pentru ca tind sa cred ca totusi exista si exceptii, sau poate atunci cand cersesc o invitatie la eveniment o fac pentru anumite motive, si imi pot gasi tot felul de scuze pentru asta, poate doar existente in mintea mea sau poate plauzibile.
Si ca sa nu fie loc de prea multe interpretari cred ca am refuzat 3-4 invitatii in ultima vreme, deci presupun ca cititorii vor avea bunul simt si nu vor trage concluzia ca cersesc invitatie la fiecare eveniment.
Văd că subiectul răbufnește la intervale regulate, dar nu îl înțeleg (și nici nu prea vreau să îl înțeleg); poate e pentru că urmăresc doar bloggeri care nu se plâng de așa ceva:)
Oare te referi la cei care participă la diferite campanii prin Blogal Initiative?
categoric nu
Blogerilor, invatati o meserie!
Oare când vom avea curajul să spunem lucrurilor pe nume?
Of la naiba si eu care vroiam sa ma plang ca nu m-a bagat un brand oarecare in seama. E trist totusi sa incepi cu faze de-astea. Pana la un punct poate ar trebui sa ne stim fiecare locul. Eu de exemplu sunt mica tare, nu ma bag in seama si nici nu pun bot ca nu ma cheama lumea la nu stiu ce evenimente.
Pingback: Cum se faceau filmele color pe la 1900 | TVdece
Pingback: E timpul sa vorbim mai putin si sa scriem mai mult! | M A N A F U *
Pingback: InterADdictive: despre Publicitate și Social Media | Bogdan Anghelina
Nu ai coaie sa zici (pe) nume? Atunci de ce ai mai deschis dscutia? Ai stabilit deja ca nu ai nimic de pierdut. Hai ba, parca esti femeie, care-ti spune “las’ca stii tu de ce-s suparata”.