notă: am invitat câțiva oameni să scrie pe tema “de ce nu e ok ca un blogger să reproșeze unei agenții sau companii că n-a fost băgat într-o campanie”. Acesta este primul episod. Pe-al doilea îl puteți citi aici. Pe-al treilea aici.

Matei Psatta, Social Media Guy @ GMP PR

Lucrez de aproape un an ÅŸi jumătate cu bloggeri. Nu e mult, dar cred că e destul cât să-mi fac o impresie generală asupra problemelor ÅŸi discuÅ£iilor care se nasc de obicei în jurul poveÅŸtii “AgenÅ£ie vs. Blogger”. De regulă, agenÅ£iile sunt văzute ca elevii mai lenÅ£i, cei care nu-s în stare să Å£ină pas cu vremurile ÅŸi trag întreaga clasă în urmă. De multe ori aÅŸa e. Åži totuÅŸi, problema e la ambele părÅ£i. O întrebare pe care am fost nevoit s-o aud de multe ori în ultimele luni este “Da’ pe mine de ce nu m-ai băgat în campanie?”.

Acum, dacă tot jucăm un joc de oameni mari, vreau să spun câteva chestii clare ÅŸi răspicate. În primul rând, respect lui Andrei pentru că a avut ideea a-mi propune subiectul. Apoi, de ce, să-mi fie cu iertare, suntem atât de orgolioÅŸi când vine vorba de selecÅ£ia oamenilor într-o campanie? SituaÅ£ia se aseamănă foarte mult un pitch de client. Doar că rolurile sunt puÅ£in inversate – bloggerul este „agenÅ£ia”, iar clientul este PR-ul (sau, în cazuri mai fericite, compania).

Bun, acum să exemplific:

• Tu, bloggerul sau bloggeriÅ£a, ai de vândut un produs – blogul ÅŸi audienÅ£a ta.
• AgenÅ£ia trebuie să audă de tine, deci să ai un credenÅ£ial ÅŸi o oarecare notorietate pe piaÅ£ă (exact ce au ÅŸi agenÅ£iile care merg în pitch).
• Apoi, dacă reuÅŸeÅŸti să-Å£i vinzi produsul destul de bine, clientul te va declara câÅŸtigător.

AgenÅ£ia nu o să întrebe niciodată de ce nu a fost aleasă ea. Cel puÅ£in nu în public. E chestiune de minim de respect, îi arăÅ£i celuilalt că ai încrede în deciziile luate.

Da, este responsabilitatea agenÅ£iei să facă research, să găsească bloggeri potriviÅ£i ÅŸi pe obiectivele campaniei pe care o au, dar la fel de tare este ÅŸi responsabilitatea bloggerului să facă “accesul” agenÅ£iei cât mai uÅŸor. Dacă e interesat de campanii, evident. Au venit oameni la mine ÅŸi m-au întrebat de ce nu i-am băgat ÅŸi pe ei în campanie, că le-ar fi plăcut enorm. Bun, justificat. De-aÅŸ întreba ÅŸi eu câtor agenÅ£ii au trimis un mail spunând “Servus, mă cheamă Matei ÅŸi am un blog. Îmi plac broaÅŸtele, tenisul ÅŸi să alerg vara pe câmp, nu neapărat în ordinea asta”, mă îndoiesc că aÅŸ primi prea multe răspunsuri.

Întreaga poveste se potriveÅŸte celor care caută campanii ÅŸi vor să se implice în proiecte, evident. Desigur, excepÅ£iile există mereu. AgenÅ£ia poate gafa. Putem (ÅŸi eu, personal, recunosc că am făcut-o) să uităm că anumiÅ£i oameni ar fi foarte potrviÅ£i pentru o anumită campanie. Dar cu toÅ£ii am făcut greÅŸeli, iar eu cred că noi nu înÅ£elegem un lucru foarte important. Scopul nu e să găseÅŸti problemele pe care să le reproÅŸezi agenÅ£iei, ci soluÅ£ii.

• EÅŸti trist că nu te caută agenÅ£iile? Fă în aÅŸa fel încât să fii uÅŸor de găsit.
• AgenÅ£iile dau înapoi când aud că trebuie să te plătească pe drepturi de autor? Fă-Å£i un PFA.
• Sunt luaÅ£i alÅ£ii în campanii în care Å£i-ar plăcea să fii? Spune asta, dar nu ca un atac la adresa agenÅ£iei (“pe mine de ce nu m-ai luat?”), ci scrie un articol atât de fain despre campanie încât să-i faci să regrete că nu s-au gândit la tine

În rest, noi să fim iubiÅ£i ÅŸi să avem proiecte frumoase. Suntem cu toÅ£ii în aceeaÅŸi oală ÅŸi zău că ne-ar merge tuturor mai bine dacă am încerca să ne ajutăm reciproc decât să aratăm cine greÅŸeÅŸte.