Ca să fiu sincer, eu nu știu exact când trebuie să mă simt vinovat și când nu.
Adică sunt momente când nu-mi dau seama exact cât e vina mea și cât nu.
Am să vă dau câteva exemple.
Zilele trecute, Nebuloasa a fost la Cluj, la the mega Cluj Brands Tour. Apoi a scris pe blog c-a fost supărată pentru c-a vrut să ciocnească cu un om care s-a făcut că nu vede că i-a întins halba. Cumva, cred foarte tare că omul ăla eram eu. Efectiv nu m-am prins de fază, deci n-am evitat sau ceva, deși dacă aș fi evitat nu m-aș fi simțit vinovat – dar atunci, în momentul ăla, CHIAR nu m-am prins. Și acum mă simt vinovat, deși nu-s foarte sigur c-ar trebui.
Azi dimineață, Augustin m-a onorat c-o vizită la cafenea (mă rog, nu de dragul meu a venit, ci de dragul Alinei). Cafeneaua are niște uși de sticlă, pe care – la nivelul ochilor – sunt inscripționate tot felul de chestii: programul, numele cafenelei etc. Augustin nu le-a văzut și s-a ciocnit de ușă. Rău. În secunda 1, m-am prins că n-a pățit nimic grav. În secunda 2, m-am bucurat că nu s-a spart ușa de sticlă. Augusti s-a supărat rău că, în loc să-l întreb dacă-i ok și se simte bine, am râs că n-a văzut o ușă. Eu i-am zis că “man, am văzut că ești ok în prima secundă, toată lumea vede ușa aia, tu n-ai văzut-o“. Adevărul e că în 6 luni, de când există cafeneaua, au fost 2 cazuri de oameni care n-au văzut ușa: acum vreo 2 luni un domn foarte scund, azi Augustin (care-i foarte înalt). Acum mă simt vinovat că m-am gândit mai întâi “bine că nu s-a spart ușa pe el”, în loc să mă gândesc că poate o să facă un cucui – și iar mă simt vinovat, deși poate n-ar trebui.
Acum, pe seară, i-am spus tinerei Anne-Marie ceva de genul “vrei, nu vrei, dacă mă iubești cu adevărat asculți o melodie care ar face orice sârb adevărat să lăcrimeze“. Ea mi-a răspuns c-a avut o zi proastă și că nu se simte bine, iar eu i-am zis la revedere. Ea mi-a reproșat asta, că în loc să-i arăt compasiune o expediez – și acum iar mă simt vinovat, deși nu știu exact dacă e cazul
Amu, întrebarea mea îi: îs io foarte nesimțit sau oamenii au tendința de a fi extrem de sensibili ?
Amu pt ca i-ai zis fetei care se simtea naspa la revedere cam da, ca nah, frumos era s-o intrebi ce a patit (chiar daca nu te intereseaza prea tare). La restul se scuza. Si eu as fi ras de un om care nu vede o usa. Nici eu nu am vazut multe usi la viata mea si m-am distrat tare bine dupa.
Dacă ai gândit FIX așa e ok. Dacă ai gândit „bine că nu mi-a spart ușa†nu e ok.
Eu aș prefera să râdă un prieten de mine că mi-am făcut un cucui, nu buzunare multiple pe piele…
mah, asa am gandit in prima fractiune de secunda. “bine ca n-a cazut usa pe el”. jur.
Meh, atunci e ok. Pune ceva stickere pe ușă:D
maine ma duc sa le cumpar 🙂
ia un sticker cu “ușă” și pune-l la nivelul ochilor unui om de înălțime medie :)))))
Pe mine m-ai enervat rau in prima seara la Cluj. Stii tu de ce. 🙂
Nu recunosc absolut nimic :))
vaaaaiiii si tocmai azi m-am trezit sa te intreb daca te-ai suparat pe mine :)). Cat despre geamurile de sticla… stiu eu un showroom in care oamenii se loveau (inclusiv eu) destul de des de usa de sticla si unii au patit-o cam rau. Nu mi-am pus problema ca ar fi cineva vinovat…. oare esti tu prea sensibil? 😛
Vina e un pic la fel ca dragostea. Te ia pe nepregatite si nu prea stii cum sa o apuci. Are tarie de caracter si nu se lasa dusa cu una cu doua. Si o recunosti cand se arata.
Eu zic ca esti vinovat doar in cazul numarul 3 – era indicat sa ii zici un ceva acolo, restul sincer sunt ok , adica faza cu usa – c’mon – cine nu ar fi zambit macar (chiar daca cu totii am fi zis , pfiu ce bine ca nu a patit nimic, in capul nostru)
Haha, exemplele au fost suuuuper. Dar totusi, e cam suparacioasa lumea,,,e vreo criza de depresie???
Dap, tu erai. Apoi, insa, mi-am dat seama ca nu erai in cea mai buna stare a ta si ca poate chiar n-ai vazut.
Contextul in care spuneam chestia aia e ca ne suparam prea repede pe niste chestii prea mici, cand am putea foarte bine sa trecem peste ele si sa fim fericiti ca suntem sanatosi si nu ne lipsesc prea multe in viata asta.
Mno, deci io m-am hotarat sa nu mai am suparari 🙂
raspuns la intrebarea ta: ambele variante
depinde de situatie….
sa spunem ca sensibilitatea nu e cea mai tare caracteristica a ta…