Titlul e așa, cam de canclik – pentru că, de fapt, în articolul ăsta nu-i vorba de părerea mea despre Roșia Montană. TVdece-ii au dreptate total când spun că nu poți avea o părere obiectivă până nu mergi acolo. Eu n-am fost (bine, am fost o dată, în trecere, dar n-am fost să stau, să văd, să vorbesc cu oameni, să aflu lucruri). Așa că mă voi abține să mă exprim pro sau contra proiectului RMGC până nu merg să vizitez locul.
Articolul de azi e despre altceva, însă. E despre entuziasmul, energia, agitația (uneori patologică) cu care militează activiștii, fie în favoarea RMGC, fie împotriva lor.
Ce-i mână pe ei în luptă ?
Ei bine, eu am o teorie. La care o să renunț când cineva reușește să mi-o demonteze cu argumente inteligente, raționale, comunicate corect. Că istericii sau bolnavii mintal n-au cum să mă convingă de nimic.
Teoria mea e astfel.
Ce-avem noi aici ? Avem o luptă pe bugete foarte mari între două interese economice majore. Unul este ca RMGC să exploateze acolo, celălalt e ca RMGC să nu exploateze acolo. De ce să nu exploateze RMGC acolo ? Simplu, ca să exploateze alții, care au avut o strategie diferită și au preferat să stea în spate. Cine sunt “alții” ? Habar n-am și jur că nu mă interesează. Dar să ținem cont de două aspecte:
1. Este EVIDENT că lucrurile nu vor rămâne totdeauna așa cum sunt acum la Roșia Montană. Cinevam, până la urmă, va face ceva.
2. Pentru mine, cel puțin, e clar că statul român nu va face nimic de capul lui. Pentru că nu poate și cred că nici nu vrea. Sigur, asta e o supoziție, nu o afirmație.
Bun, și-atunci s-au aruncat în piață două bugete imense. Unul care să costruiască atitudini în favoarea RMGC și unul care să facă același lucru împotriva RMGC.
Pe bugetele astea (mari, repet) s-au recrutat niște comunicatori foarte buni. Care au început lupta. Unii au ales să lucreze pe față, cu agenții de PR cunoscute, cu oameni la vedere. Ceilalți au ales să meargă pe “societatea civilă”. Au investit în transmiterea unor mesaje prin Fundații, ONG-uri etc.
Ei bine, pentru că oamenii care au făcut asta erau foarte buni, dar și pentru că o făceau având la dispoziție mulți bani, mesajele lor (și cele pro, și cele contra) au ajuns atât de bine la public încât au apărut acei oameni care folosesc mai puțin mecanismele de filtrare a informațiilor și care au început să militeze sincer, cu convingere, din tot sufletul pentru ceea ce au început, în timp, să creadă cu toată rațiunea. Astăzi, unii dintre ei sunt super activiști împotriva proiectului RMGC, iar ceilalți susțin (repet, cu convingere), proiectul
Fără ca nici unii dintre ei să aibă toate informațiile.
E cam ca la zvonuri. Dacă dai drumul unui zvon bine construit, în mediile potrivite (și dacă te și pricepi foarte bine să faci asta, desigur), într-un oarecare interval de timp vei întâlni oameni care cred că zvonul tău e purul adevăr.
Și când ai și banii necesari pentru asta, lucrurile se vor întâmpla chiar foarte repede.
Da, cam asta cred eu despre luptele aprige în jurul acestui proiect.
Suna foarte logic. O sa-ti sustin teoria, in asteptarea argumentelor inteligente, raționale, comunicate corect.
Andrei, fara sa inclin balanta in nicio parte, nu pot sa nu observ ca in Romania orice ai vrea sa faci exista un spririt de Gica-contra, de cautat nod in papura, si acesti activisti se indigneaza din principiu, automat, e suficient sa le sugereze cineva ceva si o iau de buna. Nu e nevoie de buget pentru asta 😉
Sigur exista insa si alte interese economice contrare RMGC, asta clar.
Clar ca nu e nevoie de buget, sunt perfect de-acord. Dar atunci cand bugetul exista, e mult mai simplu sa misti lucrurile. Asta incercam sa spun.
Crivăț, te dau în judecată că mi-ai furat titlul articolului și chiar și primul paragraf este foarte asemănător. Aștept un mail ca să clarificăm situația. Mulțumesc.
stimate domn. dvs. sunteti troll ?
“Entuziasmul” oamenilor vine din frica de poluare cu cianura, nu e foarte greu de inteles.
Introducerea pe piata a unui volum atat de mare de aur ar destabiliza oaresce piete.
Aurul nu este cafea, ciment sau lemn… produse obisnuite care sa le poata tranzactiona oricine si oricand.
ai impresia ca aia o sa dea cu ciocanul si puff! aurul pur apare in galantare? piata aurului a fost destabilizata de descoperirea americii, in rest …nici o sansa
Din ce am vazut eu opana acum (n-am fost nici eu pe acolo) bugetul mare am impresia ca e doar intr-o parte. Celorlalti e e frica de cianura, asa cum zice si MIN. Pentru ca doar intr-o parte fad ca s-au alocat bugete impresionante pentru a duce oameni din presa in Australia, alti oameni de presa si bloggeri prin Rosia Montana.
Repet, nu stiu care au neaparat dreptate doar ca unii au mai multi bani, interesul lor e si mai mare si se straduiesc mai mult sa convinga
Mno, te inseli. Fundatiile alea “speriate”, ONG-urile care organizeaza festivaluri de salvare a Rosiei Montane, toate astea functioneaza pe bani multi tare.
Eu vorbeam de oamenii “speriati”. Daca Fundatiile alea i-au o gramada de bani (dar zau ca nu imi imaginez cine le-ar da lor o caruta de bani- nu zic ca nu e asa dar nu-mi imaginez cine da bani sa-i foloseasca astia aiurea) i-au cam degeaba ca nu stiu sa-i foloseasca cu cap.
Raportul de bugete era prin 2007 de 100 euro RMGC la 1 euro Opozitia.
Acum diferenta a crescut si mai mult.
Nu vad cum poti compara cateva zeci de milioane de euro ai RMGC cu cateva mii de euro ai Opozitie, cateodata nici atat.
Scrii ca FanFest s-a facut cu “bani multi tare”. Cam cat inseamna asta, in viziunea ta?
Cred ca am lamurit acuzatia ca opozitia primeste “bani multi tare”. Sunt niste bani, insa este vorba la fiecare FanFest de cateva mii de euro. In timp ce in partea cealalta sunt zeci de milioane de euro.
Acum sa vedem ce ONGuri au primit cu adevarat “bani multi tare”, sute de mii de euro pe an (e vorba de sumele pe care recunosc ca le-au primit, nu de partea care nu se vede) http://www.evz.ro/detalii/stiri/rosia-montana-mina-de-aur-pentru-alesii-locali-885196.html
Pingback: Câteva cuvinte despre Roșia Montană | Andrei Crivăț