Dublul diferenței. Și un concurs.

Eu nu sunt deloc un om zgârcit. Ba dimpotrivă, se poate spune că sunt o mână spartă. Există lucruri pe care le cumpăr frecvent și sincer n-am idee cât costă. Chestii de bucătărie, de exemplu – habar n-am cât e un kilogram de piept de pui sau un litru de ulei. Am niște branduri preferate și pe alea le caut, nu știu cât costă. La fel, nu știu cât costă pasta de dinți, nu știu cât costă o pereche de ciorapi. Nu știu cât costă detergentul. Întotdeauna ele sunt bucăți dintr-un bon final pe care-l plătesc.

Singurele lucruri la care am fost atent la preț, de-a lungul anilor, au fost mașinile și electronicele. Pentru că nu mi se pare ok să găsesc un laptop la un magazin, să zicem, cu X lei și la alt magazin cu X+100 de lei – câtă vreme e fix același laptop. Sau aparat foto, sau telefon, sau ce-o fi. Așa că atunci când vine vremea să-mi cumpăr o sculă serioasă, caut zile întregi, ca să fiu sigur că o iau la prețul corect.

Ei bine, Altex are acum o promoție care îmi vine ca o mănușă – Altex te scutește de goana după prețuri corecte (ÅŸi de goana după laptopuri cu sistem de operare Microsoft). Practic, dacă găsești un produs cu prețul mai mic decât cel cu care ai cumpărat acel produs de la ei, îți oferă un voucher cu dublul diferenței, voucher cu care îți poți lua alte chestii folositoare la casa omului.

Și cu ocazia acestei promoții, Altex lansează și un concurs foarte drăguț. În cadrul lui, dacă scrieți un articol pe blogul vostru, cu tema “care sunt produsele la care sunt atent/ă la preț ?“, puteți câștiga o tastatură șmecheră și un mouse, ambele wireless, premiul fiind oferit de Microsoft și Altex. Dar, atenție, trebuie să menționați în postul respectiv “2x diferența, de la Altex” sau să puneți link către acest articol. Și pentru că n-am foarte mare încredere în trackback-uri, am să vă rog ca, dacă participați la concurs, să-mi lăsați un comentariu cu link la articolul vostru sau să-mi dați un mail (adresa e aici).

Concursul durează până pe 20 octombrie. Pe 21 octombrie, voi alege cel mai amuzant/interesant articol și autorul lui va primi premiul. Regulamentul concursului e interesant și vă recomand să-l citiți, îl găsiți aici.

O poveste cu zile și nopți

M-am măcinat trei zile cu povestea asta, înainte s-o scriu.

Am ales, până la urmă, să fac un sumar, pe puncte.

1. Am mers la criosaună. Mi-a plăcut, am scris pe blog, cu o poză făcută de Răzvan.

2. Toma a scris un articol despre criosaună, pentru revista Zile și Nopți. Articolului i-a atașat o poză oarecare.

3. Ioana s-a gândit că nu-i bună poza aia. A schimbat-o. Cu o poză cu mine. Adică Zile și nopți a ilustrat un articol cu o poză cu mine, furată de pe net, fără să mă întrebe nimeni dacă-s de-acord.

4. Într-o oarecare zi, o prietenă din București îmi spune că-s celebru, am apărut în Zile și Nopți. Deci m-a recunoscut, zic.

Bun, acum mă gândesc să-i dau în judecată rău de tot. Pentru că pur și simplu nu mi se pare deloc ok să ilustrezi un articol cu o poză luată de pe net, în care e un om.

Și, cu regretul sincer c-am dezamăgit oameni pe care-i iubesc, pentru că am niște principii care contează un pic mai mult decât banii, cred c-am să merg până în pânzele albe. Azi am primit și revista, așa că am toate piesele de pus la dosar. Mâine mă întâlnesc din nou cu avocata mea, să punem lucrurile cap la cap.

Și-apoi om vide.

Două la drum de seară

(post pentru clujeni, îndeosebi)

Pe 10 octombrie, de la 19.30, la Casa de Cultură a Studenților are loc spectacolul de dans Pasiune, susținut de Mario Dance Atelier. E un spectacol pe care vă recomand călduros să nu-l ratați. Mai multe detalii găsiți aici

Pe 13 octombrie, de la ora 19.00, la Reload Cafe (hehe 🙂 ) are loc Social Media Meet-up. Cu Bogdana, Chinezu și Manafu. Mai multe detalii, inclusiv despre înscriere, găsiți aici. După meet-up urmează un party, așa că poate vreți să veniți 🙂

Că tot veni vorba de Reload și de seri, vă reamintesc că în fiecare zi după ora 18.00 (iar sâmbăta și duminica toată ziua) avem câteva promoții: Peroni Draught la 3,5 lei, 2 shot-uri de Jager la preț de 1, 2 shot-uri de tequila la preț de 1.

Mno, că mi-am făcut datoria și v-am informat informații informative 🙂

SMS Timișoara 2 :)

Sunt 3 evenimente anuale în online-ul la românesc la care am făcut și voi face întotdeauna tot posibilul să ajung, atât mi-s de dragi: RoBlogFest-ul lui Dragoș, Webstock-ul lui Cristi și evenimentele Martei și ale Revistei Biz (Social Media Summit/Social Media Camp)

Pe 12 octombrie va avea loc la Timișoara cea de-a doua ediție a SMS Timișoara. Unde, cu mândrie, voi fi speaker, alături de Bogdana, Chinezu, Bobby, Sebi, Ovi, Victor și alții.

Am de-acum mari emoții, pentru că prezentarea mea va fi… altfel decât cele pe care le-am mai ținut în diverse ocazii. Dar sper să iasă ok și să nu mă fac de râs 🙂

Crediteria de la BCR

Eu sunt de părere că, înainte să iei un credit, trebuie să te gândești bine, bine de tot. Dacă contractezi un credit care să îți alimenteze un moft, ceva e greșit. Rolul unui credit, în opinia mea, e să te ajute să te dezvolți.

Într-o piață a creditelor din ce în ce mai complicată și mai haotică, BCR a lansat Crediteria: un concept care are la bază ideea unor credite rapide, acordate cu ușurință și rapiditate.

Creditul Divers, inclus în acest concept, e un credit ieftin și, mai ales, ușor de înțeles. Prin care se poate lua un credit între 700 de euro și 10.000 de euro (dacă clientul nu are istoric cu BCR) sau 20.000 de euro, pentru cei care au mai lucrat cu BCR. Cu minim de acte (fișă fiscală și adeverință de salariu), cu rate fixe lunare în lei, fără avans.

Mai multe detalii și un calculator de rate găsiți pe www.promotiibcr.ro/divers

 

Desperados Party

Desperados Party a fost așa cum a promis să fie. Wild. Wild rău, chiar.

Eu, în general, nu pot sta în cluburi. E muzica prea tare, eu sunt bătrân și ramolit, mie îmi trebuie să pot vorbi cu oamenii de lângă mine.

Totuși, la Desperados Party, în Obsession, m-am simțit ca acasă 🙂

M-am tatuat un pic. Tatuajele au fost temporare, dar a fost amuzant când am plecat acasă desenat pe mâini și pe frunte, se uita lumea de pe stradă dubaș tare la mine :))

Desperados Party a însemnat căsătorii cu certificat și cătușe, dansatoare în cuști, un concert The Amsterdams, foarte multă distracție și sute de beri. (foto)

La Cluj, Desperados Party a însemnat o noapte de pomină. Așteptăm replica Timișoarei 🙂

112 salvează vieți

Da, dar asta când nu sunt ocupați cu apelurile false.

3 din 4 apeluri la 112 sunt false. Adică, mai exact, 73% sunt glume sau apeluri accidentale, doar 27% sunt reale. Asta în condițiile în care mai mult de 20 de oameni sunt răniți grav în fiecare zi. Și au nevoie de ambulanță. Care o să întârzie, dacă e plecată la un apel fals.

Să mă iertați că poate sunt radical, dar eu consider că să faci un apel fals, în glumă, la 112 înseamnă că ești complet idiot. Pentru că din gluma aia, e posibil să moară un om care altfel ar fi trăit. Iar o glumă care poate duce la moartea cuiva nu mai e o glumă. Și ar trebui pedepsită ca și complicitatea la omor.

Nu-mi pasă de povestea cu Gimmy

Mărturisesc că nu mai sunt la curent cu poveștile de pe net atât de mult pe cât mi-aș dori. Viața n-a fost foarte blândă cu mine în ultima vreme și, în consecință, am fost prins cu altele.

Dar o mulțime de oameni m-au întrebat, pe mess, pe fb sau prin mailuri două lucruri în ultima vreme. a) de ce n-am sărit să scriu de “scandalul” cu Gimmy, ce, îi iau apărarea lu’ Alexa, sunt plătit de el/sclav/pupincurist ? și b) dacă discuția dintre Ania și Alexa e pe bune, că eu trebuie să știu, că sunt omul/prietenul/sclavul/ lui Alexa, sau plătit să tac, sau ceva. (variantele dintre slash-uri sunt cele în care s-a pus problema).

Înainte să răspund așa… “oficial” la lucrurile astea, să vă ofer un pic de context. Mai întâi, Ania. O știu de câțiva ani, am fost relativ amici într-o vreme. Când am cunoscut-o, am aflat despre niște necazuri cu care lovit-o viața, așa că i-am acordat mai multă înțelegere decât acord oamenilor în mod normal, pentru că i-am găsit niște scuze la ceea ce, în capul meu, părea un comportament neobișnuit. (deci nu zic că era neobișnuit, doar că așa mi s-a părut mie). Ulterior, când m-am mutat la Timișoara, a spus niște mizerii despre mine (din rea voință, din neștiință, nu contează) și relația de vagă amiciție s-a încheiat. Asta nu înseamnă că i-am purtat pică, da’ nici nu pot rămâne amic cu un om care mănâncă la mine, îi place, se bucură și apoi spune altora că mâncarea mea e scârboasă. Bun, deci de-atunci (noiembrie sau decembrie 2010) efectiv n-am mai auzit de ea până la povestea de-acum.

Liviu, pe de altă parte, mi-e foarte bun prieten. Adică FOARTE bun, da ? Unul dintre oamenii pe care eu îi simt cel mai aproape de sufletul meu. Omul m-a ajutat absolut necondiționat în niște clipe dificile, fără ca eu să-i cer asta, și nu mi-a cerut niciodată nimic înapoi. Repet, niciodată nimic. Spre surprinderea unora și cu convingerea că mulți nu vor crede, Liviu nu m-a plătit niciodată pentru nimic. M-a ajutat și, atunci când am putut și am avut cu ce, l-am ajutat și eu. Asta fac prietenii în viață, în viziunea mea. Dar niciodată n-am fost PLĂTIT de el pentru ceva.

Iar Gimmy… Gimmy e locul unde am redescoperit, după o pauză de 15 ani, că mi-e drag să fac mișcare, că-mi place, că vreau. Nu am cum, efectiv, să zic ceva de rău de Gimmy, când mie îmi place atât de tare să merg acolo.

Bun, acum întrebările.

a) N-am zis nimic de “scandalul” cu Gimmy din două motive.

În primul rând, mie nu mi se pare deloc un scandal. Postarea pe facebook a Aniei, de la care a început totul, a dat prilejul multor nimeni să-l înjure pe Liviu, pentru că n-ar fi avut curaj să-l înjure direct. Și-atunci s-au “aliat” la o chestie.

Dar lucrurile, în realitate, stau așa, din câte știu eu: Ania a cerut un abonament gratuit la Gimmy. L-a primit. Când l-a primit, a semnat o hârtie pe care scrie că Gimmy poate folosi datele de contact ale abonaților (mail, telefon etc) pentru promovare și diverse studii. Deci A SEMNAT hârtia asta, da ? Toți abonații la Gimmy au semnat-o. Bun, după ce-a semnat asta, prin care era de-acord să primească sms-uri de la Gimmy, a spus că-i spam.

Deci nu mi s-a părut un subiect despre care să scriu, ok ? Până n-am văzut câtă lume sare să-l crucifice pe Alexa.

În al doilea rând, și aici sunt cât pot de sincer: Liviu mi-e prieten. Cu adevărat. Ania, în schimb, e o persoană din Cluj și de pe net. Cum să pot scrie obiectiv despre asta ? Dacă aș crede că Liviu a greșit, aș pune mâna pe telefon și i-aș spune personal, voi nu așa ați face ?

b) Habar n-am dacă discuția pe FB dintre Liviu și Ania e pe bune sau nu, și vă dau cuvântul meu că nu-mi pasă nici cât negru sub unghie.

Nu mă întâlnesc cu Liviu în fiecare dimineață la cafea să ne mai spunem ce-am visat, ce-am mâncat și ce-am băut. Știu că dacă e nevoie, mă pot baza pe el oricând. Și el știe, sper, că se poate baza pe mine. Dar nu stăm să ne facem confidențe “uite, fată, ce-am vorbit ieri pe facebook cu x sau cu y”.

Mno, uite, acum am scris și despre povestea cu Gimmy. Și știu că Arhi are dreptate când îmi spune că o samă de oameni vor urla că-s pupincuristu’ lu’ Alexa. Să fie sănătoși, zic – Liviu nu e genul de om care să aibă nevoie să-l apere cineva. Și cine-l cunoaște știe asta, așa cum cine mă cunoaște știe că eu le spun prietenilor mei când cred c-au dat-o în bară, și nu iau nimănui apărarea dacă nu e cazul.

Iar de restul și de ce-ar spune ei, bravii anonimi de pe internet… sincer, mă doare la salată, vorba lui Mile.

 

Business Mentoring 2012

Business Mentoring e un program de perfecționare și dezvoltare a abilităților manageriale. A fost adus în România prima dată în 2010, de către Fundația Post-Privatizare. Programul este desfășurat la nivel de MBA, cu sprijinul a trei mentori, profesori la MIT Center for Entrepreneurship: Kenneth Morse, Laura Morse și Bill Aulet.

Programul se adresează antreprenorilor consacrați, directorilor executivi sau echipelor de management din companii românești sau din țări sud-est europene (Ungaria, Bulgaria, Serbia, Croația etc)

Participanții și cei trei mentori vor lua parte la cinci sesiuni intensive de cursuri, desfășurate în 6 luni. Numărul de locuri este limitat, iar înscrierea se face printr-un formulare disponibil pe site-ul Business Mentoring, până pe 6 ianurie 2012. Primul workshop va avea loc în 18-19 ianuarie 2012.

Desperados in the City

În mai, când a fost Party Desperados în București, eu eram la Timișoara și m-am ofticat maxim că n-am putut participa. Mi s-a părut (de la distanță) un eveniment cu totul și cu totul diferit de cele pe la care am ajuns – a fost un eveniment wild. Șopârle, tatuaje, căsătorii cu cătușe… mie mi-a sunat foarte bine.

A trecut vremea, am uitat de zilele alea.

Și-apoi, surpriză! Vineri, 30 septembrie, de la ora 23, la Club Obsession (în Cluj-Napoca, desigur) va fi Party Desperados. Cu toate “accesoriile”: studio de tatuaje temporare, capelă pentru căsătorii (cu certificat și cătușe), cuști, mașina dansului, cam tot ce-a fost și la București.

Și, mai mult, Desperados aduce în Obsession un concert cu The Amsterdams

Intrarea va costa 20 de lei, dar eu am pentru voi 5 invitații duble. Pe care le voi da primilor 5 comentatori care îmi spun de ce ar vrea să vină la un wild-party, pe principiul primul venit, primul servit. Și, dacă nu mai prindeți invitații la mine, puteți încerca la TVdece 🙂

Eu îmi doresc doar ca Party Desperados din Cluj să fie chiar mai wild decât cel care a fost în București