Ce e aia socializare ?

Eu am, în capul meu, o părere foarte simplă despre socializare. Socializare înseamnă că, atunci când ieși cu niște oameni la cafea/bere/povești etc, ieși să fii cu oamenii ăia. Să vorbiți, să schimbați păreri, informații și bârfe, să comunici cu alții asemeni ție. Să te uiți la alte figuri, nu doar la a ta în oglindă.

Sau, când mergi la un eveniment oarecare, să vorbești cu oamenii ăia de la eveniment în pauze. Măcar cu ăia pe care-i știi deja. Nu să stai ca muta într-un colț și să te uiți pe tavan, că de aia îi zice “componentă de networking”. Ca să networkuiești cu oamenii. Părerea mea, zic.

Mă enervează la culme cineva (bine, mă refer strict la Răzvan, adică, da’ avem noi o glumă internă cu “cineva”) care, la o ieșire la beri, cu greu își dezlipește ochii de ecranul telefonului/tabletei/laptopului. Și aia numa’ pentru că este rugat, amenințat, înjurat, și iar rugat, și apoi implorat, și din nou… și tot așa.

Ei bine, azi la prânz mâncam ca omu’ pe terasă la vecinii de la Liga. La 2 mese de mine, două domnișoare. Domnișoara A și Domnișoara B. Nu le putem deosebi altfel, că erau amândouă brunete, amândouă relativ drăguțe (amu nici nu m-am holbat, să văd detaliile, da’ păreau ok), deci A și B.

Când m-am așezat eu la masă, domnișoara A vorbea la telefon. Domnișoara B vorbea și ea la telefon. După 15 minute, domnișoara A vorbea la telefon. Domnișoara B se uita la nori. După încă 10 minute,  domnișoara A vorbea la telefon. B se uita la unghii.

Bine, și ca să n-o mai lungesc, A a vorbit la telefon 47 de minute de când m-am așezat eu la masă (dar vorbea deja când am ajuns). N-are importanță despre ce (subiectele principale au fost nunțile și croazierele, da’ cum ziceam, nu contează). Din astea, cel puțin 30 de minute B s-a uitat la stele.

Mă, io cred că plecam de la masă. Poate sunt io mai în vârstă, da’ parcă-parcă pe vremea mea (de exemplu sâmbătă seara, când au venit Denisa, Sebi și Robert pe la Reload) oamenii stăteau la masă unii cu alții. Nu unii lângă alții, ca mobila.

Andrei Crivăț

2 Comments

  1. Dan   •  

    Am dat de dimineata poaza asta pe twitter. Merge perfect cu articolul.

  2. zoologika   •  

    Ce ai experimentat este doar un caz patologic de nesimţire. Socializarea presupune interactivitate. Nu eşti ca la tribună undă unul îşi varsă plămânii şi ceilalţi dorm pe ei. Şi nu sunt sigur că lucrurile s-au schimbat foarte mult în timp. Cu siguranţă lumea e mai artificială acum, însă nu vreau să cred că devenim nişte papiţoi.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Aboneaza-te la comentarii. Poti sa te abonezi si fara sa lasi un comentariu