Rugaminte

Am nevoie de un sfat. Ce sa aleg intre Xbox, PS3 si Nintendo Wii ? Pe cei care au incercat una sau mai multe din aceste console, sau care stiu lucruri despre el, ii rog sa ma ajute sa fac o alegere. De preferat cu argumente, si pretul nu e un criteriu (din cate am vazut, toate 3 costa cam pe-acolo)
Multumesc, dau o bere sfatuitorului care ma convinge sa aleg una dintre variante 🙂

Coming back

Dupa cateva zile la munte, am revenit. M-asteptau, printre altele, doua taguri, unul de la Biris si unul de la Ciutacu. La care voi raspunde in vreo jumatate de ora, ca e un pic de lucrat la ele.
De asemenea, maine (sau poate azi, mai tarziu) o sa va arat niste poze cu ce-am mancat pe unde am fost.
Intre timp, porcaria zilei consta in faptul ca UPC a schimbat grila de programe, nimic nu mai e unde a fost. Rusine lor, parerea mea

Ziua referendumului – amalgam de vorbe

Am fost azi si am votat DA. Am fost unu’ din aia 21% al caror vot n-a prea contat.

Am vrut sa comentez pe o multime de bloguri unde erau urale de bucurie ca vai, cat de zdrobitor a castigat Jucatoru’: 78%, uau. Nu si-a pus nimeni problema ca inca nu se stie, oficial, 78% din cati ? Doar estimari mai mult sau mai putin subiective. Apoi am renuntat sa comentez. Nu vreau sa le stric oamenilor bucuria. Oricum n-o sa-i tina prea mult. Cat va bucurati, ganditi-va ca inainte sa va multumeasca voua, Base le-a multumit lu’ Becali si lu’ Talpes. Gasesc extrem de relevant asta.

Cred ca suntem singura tara din lume in care presedintele isi permite sa ciordeasca telefonul cuiva (detalii la Andrei Badin) si sa nu se intample nimic. Telefonul personal. Al ei, al “victimei”, de-acasa. Tipa ii spune “nu puteti face asta!” iar el raspunde, profund democratic: “iti arat eu ca pot”. Repet, era telefonul ei, pe care vorbea cu mama ei, cu prietenul ei sau mai stiu eu cu cine. Si voi va bucurati ca ramane presedinte… Chestia asta se incadreaza la cel putin doua infractiuni sanctionate de Codul Penal, da’ ce ne mai pasa ? Important e ca am obtinut victoria. Noi si-ai nostri. O victorie zdrobitoare. Am invins!

Ma rog, in egala masura cred ca suntem singura tara asa-zis democratica din lume unde presedintele cheama lumea in strada la date fixe. De dragul linistii sociale, probabil. A, scuze, inteleg ca si in Cuba s-a intamplat la fel pe vremea lui Che si cand El Lider era in forma. Nu suntem singura tara, mea culpa.

Ion Cristoiu (old jack, old number seven) a emis o replica de un taranism delicios in seara asta. Pe fondul imaginilor in care Base incarca marfa de la hypermarket, dupa ce i-a ciordit telefonul ziaristei, Old Jack exclama “eteeee, si-a luat bere!”. A fost funny.

(Later edit. A scos si Gusa una tare de tot: cica electoratul s-a “splitat”. Deci ati inteles, da ?)

Fireste, daca cel putin 54% din cei cu drept de vot (dupa cea mai optimista si probasesciana estimare) n-au mers la referendum, ei nu conteaza. La fel, nici aia 21% care am votat DA. Deci 75% 64% din electoratul roman nu conteaza. Poporul sunt ceilalti. Sau nu asa era replica aia a lui Sartre ?

(Later edit. un calcul mic. electoratul roman inseamna 100%. din astia, 54% nu s-au prezentat, raman 46%. Din astia, 21% au fost impotriva. 21% din cei care au votat inseamna aproape 10% din totalul electoratului. Deci corectez ce-am spus mai sus, 64% din electorat nu conteaza, nu 75%. Basescu e presedintele a 36% din romani. hai, sa va traiasca)

Eh… important e sa ne simtem bine, vorba lu’ Exharhu.

Blogdamnarea

Desi categoric nu merita, desi m-am plictisit sa-i pun celebritatea in brate si el nici macar sa nu-mi multumeasca, desi minte ca el cu Pamfil au decis pe cine sa blogdamneze, il mai promovez o tura pe Darius. S-a gandit sa faca bloguri cu forta unor oameni, si detalii gasiti la el.

Fireste, inaintea mea au scris multi alti bloggeri despre asta.

O dedicatie speciala…

… Pentru Calen, ca ne e dor de ea si poate se prinde si ea ca-i cazu’ sa mai treaca pe la noi, ca altfel o desfiem, fara numar:

Calen, draga noastra: piesa e cantata de Kaly Jag si se numeste Transilvania Express. Ti se pare sugestiv ? 🙂

Replica Auto Pres, sau cum sa-ti speli imaginea

Dupa articolul din Saptamana Clujeana, in care se explica destul de clar la ce trebuie sa te astepti cand iti iei masina prin Auto Pres (si cat te costa, in mod real, masina asa-zis “gratis”), Cotidianul publica azi un advertorial pe tema asta. Ma rog, la ei se numeste, probabil in gluma, articol economic. Da’ cititi-l voi si vedeti daca e advertorial sau nu.

Scrie in articolul obiectiv din Cotidianul, ala economic (ca nu scrie nicaieri publicitate, cel putin pe site) ca ce bine si frumos e sa-ti iei masina prin Auto Pres, cum iti platesc ei masina si replicile unor (2) oameni multumiti. Nu scrie nicaieri care sunt consturile reale, nu scrie nicaieri care sunt riscurile si cum contractul e strict in favoarea Auto Pres, iar clientul n-are cam nici un drept, ci doar obligatii. Nu scrie nicaieri ca sunt si oameni nemultumiti. Obiectiv, jurnalistic. Frumos.

Se misca repejor baietii astia, semn ca intr-adevar multa lume a luat teapa le merge bine. Eu zic din nou, ganditi-va foarte bine inainte sa va bucurati ca masina e “gratis”, ca s-ar putea sa va coste mult mai mult decat daca v-o luati singuri. Cititi cu atentie aici care sunt costurile reale si mai ales care sunt riscurile, si nu mai credeti in toate reclamele pompoase. Bufnitele nu sunt ce par a fi. Nu intotdeauna, cel putin.

LATER EDIT: pe site-ul Auto Pres, chiar pe prima pagina, se afla un material informativ. La punctul 2 sunt prezentate “Drepturile si obligatiile clientului”. Cine imi arata primul un drept al clientului in sectiunea aia, unul singur, primeste 6 beri sau o sticla de vin, la propria sa alegere. Un drept, unul singur, mic, de samanta, da ?

Nostalgie

Bogdane, iti mai amintesti tu oare cum ne uitam noi, stand pe podea, la “Moscova nu crede in lacrimi” si la “Gara pentru doi” ? ca sa nu mai zicem de clasicul “Rapirea avionului Savoya”. Nu pricepeam nimic, da’ ne uitam cu sfintenie. (cu exceptia avionului savoya, care era tradus dublat in moldovinieste)

Un cantec pentru tine, Bogdane, sa ne-amintim cu bucurie in suflet de copilarie.

Iar voi, tinere generatii, luati aminte, nu cumva sa va treziti ca viitorul suna asa:

imnul URSS

ps. multumesc, Adrian. Mi-ai adus o raza de lumina in suflet. 😛

LATER EDIT: Varianta pe care o ascultati a cea din 1977, scrisa de (cum excelent a amintit Bogdan mai jos) de S.V. Mihalkov, tatal lui Nikita Mihalkov. Aici gasiti versurile in ruseste, cu caractere latine, aici traduse in engleza si pentru cei cu adevarat extrem de nostalgici, aici gasiti versurile originale