E frumoasă Dobrogrea. Mult mai frumoasă decât o bănuiam eu, pentru că știam prea puțin despre ea. Zona asta mustește de istorie și de civilizații vechi. Oriunde întorci capul, vezi ceva care să-ți amintească de vremurile apuse. Începând cu munții Măcin, cei mai vechi munți din Europa și terminând cu cetățile și bazilicile.

Pe traseul nostru de ieri, ne-am oprit, printre multe altele, la Capidava. Fost fort geto-dac, apoi cetate romană, zidurile Capidavei (care a fost distrusă de pecenegi prin anul 1000 și ceva) încă străjuiesc malurile Dunării.

Am urcat apoi spre o carieră de piatră din munții Măcinului, unde ne-am bucurat să înălțăm zmeie

Și să admirăm priveliștea

Am bătut un pic pădurile din Dobrogea (pe-aici sunt cele mai faine drumuri forestiere pe care am mers)

Ne-am oprit la Bazilica Martirială din Niculițel. Singurul mormânt neprofranat din perioada precreștină din Europa. S-a păstrat intact, așa cum s-au păstrat și bucăți întregi din bazilica construită aici în secolul 3. Bazilica a fost descoperită în 1971, datorită ploilor abundente care au spălat pământul ce-o acoperea.

Ziua s-a încheiat la Tulcea (care are o faleză mortală).

Evident, sunt doar o mică parte dintre locurile foarte faine pe care le-am vizitat. Nimic n-a fost, însă, atât de fain pe cât e grupul de oameni cu care călătorim. Dar despre ei în episodul viitor 🙂