Se uită în ochii mei. E foarte sigură că știe ce spune. Are siguranța aia a omului care știe. Mi-i drag s-o văd așa.
– Ești un prost, îmi zice.
N-o contrazic. Pe de-o parte, are dreptate, chiar mi-s un prost. Nimeni n-ar putea fi mai de-acord cu asta decât sunt eu. Pe de alta, îmi place înverșunarea din privirea ei. E ATÂT de sigură pe ceea ce spune. Cum să nu-mi fie dragă când o văd așa pornită ?
– Ești un prost, îmi zice. Ai impresia că blogurile alea există doar în capul tău. Eu citesc bloguri de mulți ani.
Păi… mă bucur dacă citești bloguri. Pe cuvânt că mă bucur, ești o femeie a lumii noi sau ceva. Bravo 10, zic!
– Știu o mulțime de bloggeri, că-i citesc zilnic. Îi știu pe Zoso, pe Arhi, pe Groparu, o știu pe Nebuloasa, știu TVdece… Îi știi ?
Îi știu, da’ cumva simt nevoia s-o încurajez.
– Am auzit vag de unii, nu-i cunosc personal.
Îi strălucesc ochii cumva a victorie. Cumva, îi mândră că știe mai mult decât mine despre bloguri. Simte c-a mai câștigat o bătălie. Îmi dă decisiva:
– Și am mai citit și bloggeri vechi, care nu mai există acum. Era unul, Andrei Crivăț, ai auzit de el ?
#truestory, mates.
ti-am mai spus sa nu te mai prezinti fetelor “Marcel”
:))))))))) imi suna tare cunoscut! de Andrei Crivat auzisem dar de Zoso nu !
asta e bună, chiar am râs :))
Zi-mi ca ti-or crescut brusc plete si d-aia nu te-o recunoscut!
nu, domnu’ Petreanu, sunt la fel de minunat cum ma stiti. Doar ca doamna respectiva nu-mi retinuse numele de familie, eu n-am insistat… 🙂