În Camera Deputaților se discută despre o nouă lege a vânătorii. Mă rog, despre câteva modificări ale legii. Modificări imbecile, că doar nu s-o face în Camera Deputaților ceva cu cap.

Multe detalii găsiți pe pagina Societății Ornitologice Române și la Doru, eu am remarcat 3 aspecte care m-au făcut să le numesc “modificări imbecile”.

1. Se încalcă dreptul la proprietate, “prin excluderea proprietarilor și a asociațiilor de proprietari de terenuri de la atribuirea directă în gestiune a fondurilor cinegetice” Stai, ce ? Păi nu se garantează prin constituție dreptul la proprietate ? Ba da, dar nu și în acest caz, că doar a zis și un fost președinte că proprietatea privată e un moft. A scris și Andrei despre asta.

2. La unele specii se mărește foarte mult perioada în care pot fi vânate. Adică pot fi vânate o perioadă mai lungă, deci mai multe, nu ? Câteva exemple: gâsca de vară – limita se prelungește de la 20 ianuarie la 15 februarie. În Bulgaria nu se vânează gâsca de vară. La sturzul cântător se prelungește limita de la 30 ianuarie la 28 februarie. În Bulgaria nu se vânează sturzul cântător. Și mai sunt.

3. Sunt niște cote aberante de vânătoare. Spre exemplu, cota de vânătoare la gâsca de semănătură este de 25 de mii de exemplare pe an. Populația de gâște de semănătură în România este între 20 și 100 de exemplare, în scădere. Mi se pare atât de aberant, încât înclin să cred că pe undeva este, totuși, o eroare de tipar. Pe de altă parte, cota la ciocârlii de câmp este de 683 de mii de exemplare pe an. Populația de ciocârlii de câmp e pe la 2 milioane. Ce naiba face românul cu 600 de mii de ciocârlii vânate, v-ați întreba ? Românul nu face nimic. Le vânează italienii, că la ei e delicatesă. Și, aparent, au exterminat specia în Italia. Ei bine, acum o pot extermina și aici.

Sper foarte tare să nu treacă legea, totuși. O grămadă de ONG-uri se chinuie să oprească imbecilitățile astea.

 

birds hunting, via shutterstock