Citeam postarea asta și mi-am amintit de una dintre cele mai amuzante chestii pe care le-am trăit, veci pururi. Mă rog, amuzantă pentru mine, pentru cei implicați cred că n-a fost chiar așa amuzantă.
Tatăl unui prieten din copilărie care era, întâmplător, și un impunător om de afaceri, avea o mașină foarte mare. Ceva de genul Nissan Patrol, ceea ce în anii ăia (să fi fost 95-96) era o mașină mai degrabă rară pe străzile orașului nostru. Avea, de asemenea, un fel de bodyguard (e mult zis, mai degrabă era un fel de asistent mai solid și mai destupat) care îi era, în același timp, și fin.
Ei bine, într-o bună zi, eram cu amicul meu, cu tatăl lui și cu finul. Și mergeam undeva unde trebuia parcat lateral într-un spațiu destul de îngust. Motiv pentru care nașul l-a rugat pe fin să coboare și să-l ghideze, ca să nu lovească cumva mașina din spate. Chiar așa i-a și zis:
– Finule, ia coboară și fă-mi semn, să nu-l lovesc pe ăla din spate!
Finul, foarte săritor, a coborât și a început să-l ghideze, strigând în gura mare:
– Dă-i, nașule, dă-i dă-i dă-i, hai, nașule, dă-i mai…
POC!
– … aoleo, zice finul…. aoleo, ce-ai făcut, nașule, l-ai lovit pe ăla din spate ?!
foto: car accident via shutterstock
:)))) da eu ma intreb: oare de ce ii tot zicea “dai dai dai dai”? :))))
Cred ca finu avea ciuda pe el de tot ii zicea sa dea cu spatele :))
Daca nu a fost atent, asa se intampla cand finu este invidios. ))
Dar l-a lovit cu sete!