… sau cat de complet, cronic lipsit de inspiratie poate fi un ziarist ?
Pe blogul lui Theo, apare cu data – retineti! – 20 septembrie, ora 9 si 7 minute, urmatoarea notare, o transcriu intocmai:
“Elena Coman ne dezvaluie metoda ei de a se binedispune dimineata: privind spoturile New York Times.
No comment on this. Va las pe voi”
Ok, si eu m-am distrat cu spoturile de la NY, apoi m-am mai plimbat lejer si relaxat prin blogosfera, si ajung la un fel de…. stiti blogsport.ro ? Ei bine, la ce-am ajuns eu nu seamana deloc cu blogsport.ro, dar absolut deloc. este vorba – nu-i asa ? – de blogul colectiv al Gazetei de Sud
Si ce ne vad, noua, Andrei Crivat, ochisorii ? pe data de 22 septembrie, deci cu doua zile mai tarziu, apare aceasta insemnare, o transcriu fidel:
“Elena Coman dezvaluie metoda ei de a se binedispune dimineata: privind spoturile New York Times.
Nu comentez, va las pe voi”
Atat. Nici un rand in plus. Nici un link catre autorul original al postului. Nici o virgula schimbata, absolut nimic. Exact aceleasi linkuri puse, in exact aceleasi locuri. Damn, imi zic… ciudat. A, ba da, ceva e diferit – no comment a devenit nu comentez. Poate ca autorul nu se descurca minunat cu engleza, si a vrut sa nu existe nici un dubiu.
Ma uit foarte atent, imi spun: ceva e diferit, totusi. Si da, era diferita data, precum si fundalul. Cred ca si tema celor doua bloguri e diferita, oricum culoarea e alta.
Foarte dragut. Ce e frumos la ziaristi, e ca se pricep bine la deontologie. Dar numai partea teoretica. Suntem perfecti la teorie. Practica ne omoara. Fereasca Sfantu’ sa iei de la noi vreun rand fara sa mentionezi sursa. Da’ invers, e perfect ok. Noi putem oricand sa luam de la tine. Noi suntem ziaristi. You hit me, we hit you.