Acum vreo două ore, stăteam un semafor incredibil de lung (ăsta), a 2-a sau a 3-a tură. Fumam o țigară, cu geamul deschis și pierdut în gânduri, că mă învârteam de-o jumătate de oră să găsesc un loc de parcare în zonă.

La semafor, un puști de maxim 12 ani vindea piatră ponce dintr-o lădiță. Îl văd venind.

– Nu vreau să cumpăr, mersi.

– Nu vreau să-ți vând. Vreau să-ți zic să lași țigara, că nu e bună…

– Zici ? De unde știi ?

– Am auzit. Se adună tot fumul la degetele de la picioare și ți le taie. Ascultă-mă, lasă țigara…

Și-a plecat cu pietrele lui.