Cum era să fac o ilegalitate. Cred.

Eram azi în fața noii mele locuințe cu un domn de la RDS care bibilea la un cablu, în speranța că după 5 zile de internet picat o să repare ce era de reparat, ca să meargă. Păi nu ?!

No bine, și eram deci în fața locuinței, vorbeam la telefon cu un prieten. Pe stradă trecea un domn cam dubaș. Domnul dubaș se oprește în fața mea și așteaptă, politicos, să închei convorbirea.

– Bună ziua, zice. V-am mai căutat de câteva ori…

Stau de 5 zile aici. Îs aproape mai mult ca sigur că nu pe mine m-a căutat – adică, nene, oi fi io ramolit, dar sunt sigur-sigur că nu ne știm.

– Ba da, pe dvs, chiar am sunat și la sonerie…

A, dacă ai sunat la sonerie, asta schimbă TOTUL! Atunci da, pe mine m-ai căutat precis. Argumentul e imbatabil!

– Ce se-ntâmplă, zice, eu lucrez la spații verzi. Mă știe și vecina cu câinele…

Aham. N-am eu idee cine-i vecina cu câinele, dar pare o recomandare serioasă!

– Am niște șșșșștștștștș de vânzare, zice.

șșșșștștștștș e EXACT sunetul pe care l-am perceput eu. Omul vorbea extrem, extrem de șoptit. Hait, îmi zic, ăsta vrea să-mi vândă cocaină, femei sau file de delfin, că prea se ferește!

– Ce e alea ? întreb naiv, sperând totuși să fie vreo raritate culinară, dacă tot zicea că m-a căutat special pe mine

– Vând șșșșștștștștș, zice el iar.

– Nene, CE E ALEA, zic, că nu pricep ce-mi ziceți…

– niște… magnolii mov…

… zice el și mai șoptit. M-am simțit chiar prost că l-am refuzat, părea ceva deosebit de valoros și eu n-am știut aprecia. A plecat cu o tristețe evidentă pe față, efectiv dezamăgit că nu știu să mă bucur de oportunitatea unică ce mi se oferă.

Și totuși, ce e alea ? Și de ce se ferea de parcă-mi vindea o scândură din Sfântul Chivot ? E ceva marfă de contrabandă ? Ar trebui să merg numaidecât la poliție să fac reclamație că am fost abordat pentru o operațiune ilegală ?

foto: purple magnolia via shutterstock