Era glas așa: “iubește-mă, mândră dragă, câtu mi-i cămeșa neagră / că dacă m-oi primeni, multe mândre m-or iubi” M-am dus la Toamna Orădeană pe neașteptate.  Ca să fiu sincer, m-am dus ca un intrus: n-am fost invitat, nu m-am dus ca blogger oficial, m-am cazat singur în altă parte decât unde era lumea invitată,...
Citește mai departe...