Era glas așa: “iubește-mă, mândră dragă, câtu mi-i cămeșa neagră / că dacă m-oi primeni, multe mândre m-or iubi”

M-am dus la Toamna Orădeană pe neașteptate. Ca să fiu sincer, m-am dus ca un intrus: n-am fost invitat, nu m-am dus ca blogger oficial, m-am cazat singur în altă parte decât unde era lumea invitată, m-am dus eu de capul meu într-o excursie #pebaniimei, ca să zic așa. M-am dus, mai mult și mai mult, să-i văd pe Corina și pe Ovi, că tare mi-a fost dor de ei și prea de multă vreme nu i-am mai văzut.

Doar că, undeva în primele 5 minute după ce ne-am întâlnit, pupat și îmbrățișat, Oltea mi-a spus “trebuie să vii să vezi Guilty Lemon, au să-ți placă”.

Și m-am dus și mi-au plăcut. Niște copii din Sibiu, cu un jazz curat, cu voce frumoasă și niște solo-uri remarcabile. Am să caut să ascult mai mult din muzica lor, îs foarte faini, dacă vă ies în cale nu-i ratați.

Apoi, mi-a spus Oltea cuvintele magice: “mâine e o întâlnire informală cu Grigore Leșe“. Un moment pe care nu-l puteam rata, oricât de intrus eram pe-acolo. Așa că a doua zi am stat (cu toții, nu doar eu) la povești și cafele cu Grigore Leșe.

Omul e absolut magnetic. Nu te saturi să-l asculți – e drept, nici el nu se satură de poveste. E ca orice om pasionat care vorbește despre pasiunea lui – de neoprit. Da’ și dacă stăteam cu el toată ziua și toată noaptea, tot nu cred că s-ar fi plictisit careva. Cum pot să-l ascult pe Doru vorbind ore întregi despre peșteri, deși n-am nici o legătură cu subiectul, așa aș putea să-l ascult pe Leșe vorbind de neamul românesc.

“Să-mi spuneți cât vreți să stăm. Știu să fiu foarte academic, 5 minute să spun și să plec, da’ dacă mă apuc să-mi deschid sufletul, apoi nu mă mai opresc!”

“Este un alt aspect în România: se aduc țărani pe scenă. Nici asta nu-mi convine, pentru că îi strici. Domne’, îi aduci o dată să-i vezi, da’ dacă îi aduci toată ziua, își lasă oile și se fac artiști. Știți ce se întâmplă? Ciobanii devin artiști și artiștii vor să devină ciobani”

Un rezumat al vorbelor lui găsiți pe TVdece.

Ne-a povestit, printre multe altele, și despre istoria din spatele spectacolului “Lumină lină”, pe care urma să-l susțină peste câteva ore pe scena Filarmonicii orădene, alături de Victor Rebengiuc. Despre cum Ioan Alexandru, poetul căruia îi este dedicat spectacolul, a fost unul dintre puținii oameni care au crezut în el într-o perioadă când viața lui era pe căi paralele. Și cum acest spectacol este felul său de a-i mulțumi.

Și spectacolul a fost ca o mulțumire între vieți. Emoționant și tulburător. Nu-l ratați, dacă vă iese în cale, are să vă facă sufletele să tremure (filmare realizată de Sebi)

La micul dejun de-a doua zi, în timp ce-și bea ceaiul, a început să horească încet, din buze. Omul trăiește intens, până la transă, fiecare cântec adunat din văile patriei. Adunate cu greu, pentru că a mers din deal în deal și din comunitate în comunitate, ca să știe și să înțeleagă cum îi cu horitul. Și cu neamul ăsta.

Am două vorbe de spus și despre Toamna Orădeană. E un eveniment spectaculos, de foarte mare succes ( jumătate din festival, cred, era sold out când am ajuns eu acolo) realizat cu mari eforturi și cu un buget nu foarte generos de un om care nu doarme nopți la rând ca să fie sigur că totul e ok. Numele lui e Flavius Bunoiu și mi-aș dori să existe câte un el în fiecare din orașele României. Cu oameni ca el poporul ăsta merge înainte – și vă rog să mă credeți că nu mă joc cu cuvintele.

Mai e o săptămână de Toamnă Orădeană, dacă sunteți prin zonă nu ratați cele ce se întâmplă. E unul dintre cele mai frumoase evenimente din țara asta.

Organizatori: Casa de Cultura Oradea, cu sprijinul Primariei Municipiului Oradea.

Sponsori: Ciuc, Golden Brau, Siemens, Vandana, Farmacia 3, Organique, Total Clean, Proges, Graf.

Parteneri: Digi 24, Zile si Nopti, Magic FM, Crisana, Jurnal Bihorean, Bihari Naplo, Bihor Online, Erdely Online, Living In, Impero, Zelist Monitor, Window Pub, Dreamstudio, Utopium, The 4thFloor, Standout.

Masina oficiala: Mercedes prin ATP Exodus