O poveste senzationala

Via Stefan

Un articol excelent in Washington Post. O sa-l povestesc pe foarte scurt, dar merita sa-l cititi pe tot si sa vedeti clipurile (ca tot zicea subiectiv ca asta-i viitorul)

Unul dintre cei mai mari violonisti din lume – Joshua Bell – canta la o vioara Stradivarius de 3,5 milioane de dolari intr-o statie de metrou. Scopul acestei actiuni – sa vada cata lume reactioneaza la frumusete, la arta si la muzica.

Intrebarea pe care se bazeaza articolul – in aproape o ora, dintr-o mie de oameni care au trecut pe langa muzician, cati s-au oprit ? si cati bani a strans ?

Hint: cu cateva zile inainte, Bell a cantat in Symphony Hall, unde a umplut sala, iar locurile bunicele – nu cele mai bune – costau 100 de dolari.

Cititi tot articolul si urmariti clipurile. Pe langa faptul ca povestea in sine e excelenta, articolul e si foarte bine construit.

 

Andrei Crivăț

4 Comments

  1. licurici   •  

    a fost stire pe tv acum vreo sapt cu chestia asta. o singura doamna l-a recunoscut si i-a dat 200 de dolari, in rest a cantat schubert si bach fara sa ii pese cuiva. unde mai pui ca era un stradivarius cu o poveste foarte faina, furata de cateva ori si apoi regasita etc etc. ca sa vezi ce mult inseamna locatia :)))

  2. picsel   •  

    i-a dat 20 scrie în articol 🙂 dar uf, e prea lung articolul şi nici mie nu-mi vine să-l citesc tot. ideea se rezumă aşa: nu e vorba de locaţie, ci de interacţiunea cu publicul.
    omul e obişnuit ca publicul să-l urmărească, pentru că de aia a venit în sală. dar o tipă care de obicei cântă prin staţiile de metrou a explicat că dacă Bell ar fi interacţionat cu trecătorii, cu siguranţă ar fi câştigat mult mai mult şi probabil chiar şi cei neavizaţi ar fi înţeles că nu au de-a face cu oricine 🙂

    dar, da, e un experiment interesant. dar nu mai interesant decât al lui Zimbardo 😀

  3. Andrei Crivat   •  

    Da, tipa aia care l-a recunoscut i-ai dat 20, nu 200. In rest, in afara de asta, a strans fabuloasa suma de $32.17
    Uite paragraful cu pricina:
    When it was over, Furukawa introduced herself to Bell, and tossed in a twenty. Not counting that — it was tainted by recognition — the final haul for his 43 minutes of playing was $32.17. Yes, some people gave pennies.

    @picsel: care e experimentul lui zimbardo ? 🙂

  4. licurici   •  

    commentul meu se baza pe ce auzisem la tv si nu pe articol pe care nu l-am citit din lene, lipsa de timp etc. 🙂

    experimentul lui zimbardo e cel cu falsa detentie. zimbardo a ales un grup de studenti fara probleme psihice, i-a impartit in gardieni si detinuti si i-a inchis intr-o cladire preuspusa inchisoare pt a vedea cum se comporta in situatii limita. n-a fost prea placut ce a rezultat. 🙂 oricum, experimentul pitesti il bate de departe pe cel al lui zimbardo, din pacate. excelam si noi in ceva…

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Aboneaza-te la comentarii. Poti sa te abonezi si fara sa lasi un comentariu