© Alberto Grosescu | Dreamstime.com
Înainte de orice, vă rog insistent să vedeți acest film (pe facebook). Are 6 minute și arată, fără putință de tăgadă, că poporul ăsta nu mai are nici o șansă. Să fie clar și limpede, nu mă refer la oamenii veniți la eveniment, mă refer la doamna primar general, la domnul soț de primar general, la naș, la cine era “pe scenă”, nu la oamenii care s-au dus, din credință, la un eveniment religios.
Suntem doomed, ca să zic așa.
Dar acest articol este despre altceva. Este despre incultură și cuvinte mari, dacă vreți. Peste tot apare, în știri și, mai ales, în postările cu greșeli de exprimare ale doamnei primar general, sintagma “Catedrala din Voluntari”.
Păi, doamna primar și alți necondamnați (încă) politicieni, vă aflați în eroare, nene. Biserica aia, oricât de enormă și făcută din bani publici ar fi ea, nu e Catedrală, mânca-v-ar DNA-ul.
O Catedrală nu e orice biserică, doar pentru că e mare. Nici poveste. Catedrala este o unitate de cult în care episcopul locului îşi are reşedinţa. Nu mărimea îi asigură statutul de Catedrală. O Catedrală este locul în care slujește episcopul, ierarhul. Iar această biserică faraonică din Voluntari ține de Arhiepiscopia Bucureștilor, nu de Arhiepiscopia Firea-Pandeliană a Voluntariului.
Bisericile parohiale, conduse şi îndrumate de un preot paroh, nu pot fi numite catedrale pentru faptul că pot aduna foarte mulţi de credincioşi sau că impresionează din punct de vedere arhitectural. În catedrale slujesc de regulă, cu binecuvântarea episcopului, cei care sunt implicaţi într-o activitate administrativă a Bisericii, ierodiaconi, diaconi, monahi, ieromonahi special învestiţi, precum şi cei nou-hirotoniţi în vederea practicării ritualurilor tradiţionale. Acordarea denumirii de catedrală bisericilor parohiale nu îşi are sensul şi nici rostul. Pentru sublinierea importanţei unui centru administrativ-bisericesc, denumirea de catedrală se cuvine aşadar numai acelor biserici pe lângă care episcopul locuieşte exercitându-şi puterea conducătoare pastoral-misionară.
Dacă tot practicăm intensiv spălarea pe creier a poporului, hai măcar să stăpânim termenii cu care o facem.